Mihăileni, Briceni

sat din raionul Briceni, Republica Moldova
Pentru alte sensuri, vedeți Mihăileni (dezambiguizare).
Mihăileni
—  Sat-reședință  —
Vedere de panoramă a satului, dinspre comuna Hlinaia.
Vedere de panoramă a satului, dinspre comuna Hlinaia.
Mihăileni se află în Moldova
Mihăileni
Mihăileni
Mihăileni (Moldova)
Satul pe harta Republicii Moldova
Mihăileni se află în Briceni
Mihăileni
Mihăileni
Mihăileni (Briceni)
Satul pe harta raionului Briceni
Coordonate: 48°14′44″N 27°14′55″E / 48.24556°N 27.24861°E48°14′44″N 27°14′55″E / 48.24556°N 27.24861°E

Țară Republica Moldova
RaionBriceni
ComunăMihăileni
Atestare1431

ComponențăGroznița

Suprafață
 - Total16.54 km²
Altitudine241 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total871 locuitori

Cod poștalMD-4734[1]
Prefix telefonic247

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Mihăileni, Briceni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Briceni, Republica Moldova.

Date statisticeModificare

  • Distanțe: pînă la centrul raional (Briceni) - 24 km, pînă la st. c. f. Ocnița - 35 km, pînă la Chișinău - 216 km.
  • Gospodării - 230. Populația - 511.
  • Gimnaziu, casă de cultură, 2 biblioteci, punct medical, oficiu poștal, grădiniță de copii, stadion, monument, 3 magazine.

Istoria satuluiModificare

Mihailouți, Mihălcăuți, Mihalcovți, Mihăiești, Mihaileanî, Mihăileni... Cum numai nu s-a manipulat cu denumirea acestui sat! La fel cum a fost aruncat, pe parcursul anilor, dintr-o primărie în alta, mai mult, pare-se, menținîndu-se, totuși, în primăria Bălcăuți. Cele mai apropiate sate vecine îi sunt Groznița, care se află în subordinea sa, Rotunda, Hlinaia, Halahora de Jos și Halahora de Sus.

Un pîrîiaș mic, fără nume, trece pe aici prin cîteva iazuri și iezulețe, ocolind niște înălțimi, cea mai mare atingînd 256 m deasupra nivelului mării, încearcă, și reușește, să dea naștere unor locuri destul de pitorești. La 3 km sud-vest trece traseul de importanță internațională Chișinău-Cernăuți, spre care vine din Bălcăuți și trece prin el o altă șosea, dar satul rămîne retras de lume și-și duce viața în tihnă și voie bună.

Se pare, așa și-o duce nu de azi și nu de ieri, ci de secole. Încă de pe cînd Alexandru Voievod îl întărește cu alte așezări omenești vornicului Cupcici. Adică de la 15 iunie 1431, cînd a fost semnat acest uric domnesc. Cu toate că, evident, el deja exista. Dar alte știri despre el, care ar tine de sec. XV, nu avem. Mai intervine o informație de la 1 ian. 1574, cînd Mihăilenii, ortografiați aici Mihălcăuți, trec în posesia altui boier, a fostului vistiernic Pilipovschi. Tot pe atunci, cu denumirea Mihalcăuți, ei figurează într-o mărturie hotarnică despre moșiile Adecăuților (Bricenilor).

Trec ani după ani. Se mai scurge un secol. Despre Mihăileni nu se aude nimic. Apoi, la 22 sept. 1612 aflăm că Tancu Costin, vel armaș, îi cedează fratelui său un sfert din această moșie. Peste un deceniu iar are loc o afacere asemănătoare. Ion Tertea cu sotia sa Ana vînd partea lor din moșia Mihăilenilor lui Efrem Hajdău, apoi tot satul, la 4 apr. 1632 este confirmat în stăpînirea lui Gheorghe Roșca.

Administrația militară rusă, la 25 dec. 1772, găsește aici 29 de gospodării, proprietar al moșiei fiind căpitanul Ion Miclescu. Însă iar urmează șiruri lungi de împărțeli, mărturii și dăruiri, pretendenți la moșie izvodindu-se cu duiumul. Chiar și din răvașul descoperit de L. Boga, scris de un oarecare Mihai Veisa din Iași moșului său din Mihăileni, care, de asemenea, pusese ochii pe această moșie, aflăm că acesta ar trebui să-și astîmpere pofta, deoarece Teodor Balș, ruda lor, "nu are nici frică de Dumnezeu, nici rușine de oameni". Adică e un mare hrăpăreț și zgîrie-brînză. Și-apoi aici mai stăpînea o parte de moșie și nobilul Vasile Cristea. Localitatea avea deja biserică, lucru, pe care îl aflăm din documente de arhivă. Preot în 1835 era Ioan Popovici în vîrstă de 38 de ani, diac - Andrei Ciomîrtan, de 32 de ani, și paracliser - Petru Livițchi, de 67 de ani.

Pe la mijl. sec. XIX satul se mărește brusc. Sînt strămutate încoace mai multe familii din jud. Hotin, în total - 57 de familii cu 134 de bărbați și 150 de femei. În felul acesta Mihăilenii sînt deja alcătuiți din 108 familii cu 279 de bărbați și 244 de femei. Dar iar se micșorează satul. În 1875 are numai 72 de case cu 343 de oameni (181 de bărbați și 162 de femei). În gospodăriile lor mai țin 60 de cai, 160 de vite cornute mari și 20 de oi. Aflăm, însă, că peste sărmanii oameni dă o epidemie de difterită și din 53 de bolnavi 27 își pierd viața.

Pămînturile basarabene, însă, îi ademenesc mereu pe ruși și în 1940 le acaparează din nou. La 10 noiembrie 1940 ei găsesc în Mihăileni 909 suflete, dintre care 870 de etnie ucraineană. Locuiesc aici și 31 de moldoveni. Apoi după acest schimb de regim vine și nenorocirea războiului din 1941-1945. Sînt mobilizați pe front toți bărbații de frunte ai satului, dar prea puțini se întorc înapoi.

La recensămîntul de la 1 aug. 1949 administrația sovietică înregistrează în Mihăileni 1.054 de locuitori (toți ca unul ucraineni). Alte 2 recensămînturi, cele din 1979 și din 1989, înscriu în liste 574 de locuitori (268 de bărbați și 261 de femei) și, respectiv, 494 de locuitori (233 de bărbați și 261 de femei). Satul se micșorează văzînd cu ochii, dar nimeni nu se prea îngrijorează de aceasta.

La 31 oct. 1980 Mihăilenii devin centru de soviet sătesc și are în subordine s. Groznița, dar nu pentru prea mult timp. Acum îl au din nou. După destrămarea complexului gigant de creștere a juncilor țăranii împart și pămîntul lui. Drept că nu mai au cu ce să-l lucreze. Cei mai vîrstnici oameni din Mihailovca în apr. 2000 erau Irina Crîjanovschi, 93 de ani, Ana Banaru și Maria Gherghelegiinic, ambele de 85 de ani. Satul ia apă din 61 de fîntîni bine amenajate. Atunci avea un magazin. Recensămîntul din 5-12 oct. 2004 a găsit în Mihăileni 519 locuitori.

NoteModificare

  1. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în . 

BibliografieModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mihăileni