Mihai Isbășescu

Mihai Isbășescu
Date personale
Născut	14 ianuarie 1915 București, România
Decedat	1998 (82 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	filolog[*]​ cadru didactic universitar[*]​ traducător lexicograf
Limbi vorbite	limba română limba germană
Activitate
Alma mater	Universitatea din București Universitatea din Tübingen
Premii	Medalia Goethe[*]​ (1970)

Mihai Isbășescu (n. 14 ianuarie 1915, București – d. 1998) a fost un istoric literar, filolog, lexicograf, profesor universitar și traducător din România. Este considerat unul dintre cei mai reputați germaniști români, fiind distins cu Medalia de aur „Goethe” a Institutului Goethe din München (1970).

Biografie

S-a născut în familia medicului veterinar Dumitru Isbășescu și al soției sale, Filofteia (n. Stîlpeanu). A absolvit Colegiul „Sf. Sava” din București (1932) și Facultățile de Litere și Drept ale Universității din București (ambele în 1936). A obținut în 1939 titlul de doctor în filologie germană (specializare în literatură medievală) la Universitatea din Tübingen, cu teza Minne und Liebe. Ein Beitrag zür minnesungerischen Begriffsdeutung und Terminologie. A urmat ulterior o carieră universitară la București, ajungând șeful catedrei de limbă și literatură germană la Facultatea de Limbi Germanice a Universității București (1976-1984).

La începutul anilor 1940 a fost redactor la revista Dacia Rediviva, fiind coleg, printre alții, cu Pericle Martinescu. A colaborat cu articole în Universul literar, Curentul literar, Vremea, Gazeta literară, Contemporanul, Secolul 20 ș.a. A publicat studii de limba și literatura germană în reviste de specialitate din România și din străinătate, dicționare bilingve, cursuri universitare, prefețe și note bio-bibliografice, precum și numeroase traduceri din limba germană. A tradus operele literare ale unor cunoscuți autori germani printre care Thomas Bernhard, Heinrich Böll, Elias Canetti, Heimito von Doderer, Friedrich Dürrenmatt, Johann Wolfgang von Goethe, Wilhelm Hauff, Hugo von Hofmannstahl, Franz Kafka, Heinar Kipphardt, Halldor Laxness, Thomas Mann, Dieter Noll, Friedrich Schiller, Rosemarie Schuder, Ferdinand Ludwig Adam von Saar, Theun de Vries, Erwin Wickert și Heinrich Zillich, a repovestit mituri și legende germane și a alcătuit antologia în limba germană a poeziei române contemporane Eine Welt wird geboren, în colaborare cu Al. A. Șahighian (1974).

A elaborat Istoria literaturii germane de la origini până în prezent (Editura Știintifică, București, 1968), un studiu prestigios al literaturii germane. A fost primul român distins cu Medalia de aur „Goethe” a Institutului Goethe din München (1970), ca o recunoaștere a unei opere erudite și vaste de germanist.

Fiica lui a fost Cristina Hăulică (1941-2013), profesoară universitară de limba și literatura spaniolă la Facultatea de Litere a Universității din București și timp de un deceniu la Universitatea Marne-la-Vallée (Paris), reputată hispanistă, autoare de dicționare româno-spaniole și spaniolo-române, traducătoare din limbile spaniolă și franceză și soția criticului de artă Dan Hăulică.

Afilieri

Germanistul Mihai Isbășescu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1955), membru corespondent al Institut für Deutsche Sprache din Mannheim, membru al Internationale Vereinigung für Germanische Sprach- und Literaturwissenschaft și al Gesellschaft der Germanisten Rumäniens și a făcut parte, de asemenea, din Societatea internațională „Faust-Gesellschaft” (1964).

Premii

• „Preis der jungen Germanisten des Goethe-Instituts” (1941, München),
• Medalia de aur „Goethe” a Institutului Goethe din München (1970),
• Crucea Federală de Merit a Germaniei (1971),
• Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea cărții Alteță regală a lui Thomas Mann (1975)
• Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cea mai bună traducere din limba germană (1978)
• Medalia Humboldt a „Fundației Alexander von Humboldt” (1985)

Bibliografie selectivă

Cărți

• Minne und Liebe. Ein Beitrag zür minnesungerischen Begriffsdeutung und Terminologie, Kohlhammer Verlag, Tübingen, 1940;
• Aliterațiunea în poezia germană, București, 1944;
• Mutația consonantică în limba germană, București, 1944;
• Memoriu de titluri și lucrări, București, 1944;
• Contribuții la studiul originii și evoluției monologului feminin în lumina genezei Minnesangului, București, 1945;
• Istoria literaturii germane, I-III, curs, București, 1946-1948;
• Cultura și literatura epocii cavalerești, București, 1949;
• Istoria literaturii germane. Epoci și personalități, curs, București, 1949;
• Dicționar german-român, Editura Științifică, București, 1960, 1961;
• Bildwörterbuch Deutsch-Rumänisch, VEB Enzyklopädie Verlag, Leipzig, 1960 (în colaborare);
• Dicționar român-german, Editura Științifică, București, 1962, 1963, 1967;
• Dicționar german-român, Editura Academiei, București, 1966 (editor și coordinator) (altă ed., Editura Științifică, București, 1969);
• Istoria literaturii germane de la origini până în prezent, Editura Știintifică, București, 1968;
• Eine Welt wird geboren. Auswahl rumänischer Gegenwartsdichtung (ed.), Editura Cartea Românească, București, 1974;
• Walhalla și Thule. Mituri și legende vechi germanice repovestite după izvoare, I-II, Editura Minerva, București, 1977;
• Kontrastive Grammatik: Deutsch-Rumänisch, I-II, J. Groos Verlag, Heidelberg, 1993 (în colaborare).

Traduceri (din germană în română)

• Friedrich Schiller, Intrigă și iubire, în vol. Teatru, I, în colab. cu Mariana Crainic, ESPLA, București, 1953, 1955;
• Halldor Laxness, Clopotul din Islanda, EPL, București, 1956, 1962; tradus după Island Glocke, Aufbau-Verlag, Berlin, 1953
• Theun de Vries, O stafie umblă prin Europa, ESPLA, București, 1957;
• Richard Petzold, Robert Schumann. Viața în imagini, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din RPR, București, 1960;
• Harry Sichrovsky, India își șterge lacrimile, Editura Tineretului, București, 1962;
• Mihail Alpatov, Istoria artei, vol. 1: Arta lumii vechi și a evului mediu, în colab. cu Bruno Colbert, Editura Meridiane, București, 1962-1967;
• Rosemarie Schuder, Fiul vrăjitoarei: roman despre Johannes Kepler, Editura pentru Literatură Universală, București, 1964;
• Dieter Noll, Aventurile lui Werner Holt, I Romanul unei adolescențe, ELU, București, 1965;
• Heinar Kipphardt, Cazul Robert Oppenheimer, Teatrul Bulandra, București, 1966;
• Heinrich Böll, Partida de biliard de la ora 9 1/2, ELU, București, 1966 (altă ed., Partida de biliard de la ora nouă și jumătate, Editura Polirom, Iași, 2008);
• ***, Proza austriacă modernă, ELU, București, 1966 (în colaborare);
• Friedrich Dürrenmatt, Grieche sucht Griechin, Secolul 20, nr. 1-2, 1967;
• Heimito von Doderer, Novellen, Secolul 20, nr. 2, 1968;
• Franz Kafka, Verdictul și alte povestiri, București, 1969;
• Elias Canetti, Orbirea, Editura Univers, București, 1973 (ed. a II-a, Editura Polirom, Iași, 2008);
• Erwin Wickert, O iarnă pe muntele Fuji, Editura Eminescu, București, 1974;
• Thomas Mann, Alteță regală, Editura Eminescu, București, 1974 (altă ed., 1999);
• Wilhelm Hauff, Lichtenstein. Legendă romantică din istoria Württenbergului, Editura Albatros, București, 1975;
• Jean Paul, Viața lui Quintus Fixlein, Editura Univers, București, 1976;
• Stefan Heym, Relatare despre regele David, Editura Univers, București, 1978 (altă ed., Chișinău, 1995);
• August W. și Friedrich Schlegel, Despre literatură, Editura Univers, București, 1983;
• Ingeborg Drewitz, Blocul turn, Editura Univers, București, 1988
• Erwin Wickert, Templul părăsit, Editura Univers, București, 1989 (ed. a II-a, 2003);
• Franz Kafka, Opera antumă, în colab. cu R.G. Pârvu, București, 1996.

Bibliografie

• Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, pp. 791–792. ISBN 973-697-758-7

Legături externe

• Biografie detaliată (lb. engleză) Arhivat în 13 februarie 2009, la Wayback Machine.