Mirela-Ioana Dorcescu

Mirela-Ioana Dorcescu (pseudonim al Mirelei-Ioana Borchin; n. 15 mai 1966, în Timișoara, Timiș, România), este prozator, eseist, hermeneut, semiotician, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (2018).

A mai semnat: Mirela Radu Lazarescu.

Biografie

S-a născut în 1966, în Timișoara, ca fiică a lui Alexandru Radu, inginer, și a Ioanei Radu, profesoară, primind la naștere numele de Mirela-Ioana Radu. S t u d i i: Liceul de Filologie din Timișoara (1980-1984); Facultatea de Filologie, Universitatea din Timișoara, specializarea română-engleză (1984-1988); Școala doctorală a Universității de Vest din Timișoara (1993-1999); doctor în Filologie (1999) la Universitatea de Vest din Timișoara, cu teza Expresia verbală a modalității.

După absolvire, a fost profesoară la Școala Generală din Deta (1988-1990); apoi preparator, asistent, lector (1990-2001), conferențiar (din 2002); prodecan al Facultății de Litere, Teologie și Istorie (2004-2008), șef al Catedrei de limba română (2008-2012), director al Departamentului de studii românești (2012-2016) la Universitatea de Vest din Timișoara.

Între 1987 și 2016 a fost căsătorită cu Ovidiu Borchin, doctor în fizică. După divorț, și-a păstrat numele Borchin, cu care era cunoscută în mediul academic și în bibliografiua de specialitate.

Din 18 august 2017, este soția poetului Eugen Dorcescu.

Activitatea științifică

Specializată în Limba română contemporană, Lingvistică generală, Pragmatică, Semiotică și Analiza discursului, Mirela-Ioana Borchin a publicat, începând din 1997, numeroase și apreciate cărți din respectivele domenii: Modalitatea și predicatul verbal compus (1999);  Lingvistica în știința secolului al XX-lea (2001); Vademecum în lingvistică (2004); Paradigme ale comunicării – limbaje și limbi  (2001);  Dicționar de comunicare (lingvistică și literară), vol. I-III (2002-2005) (Coautor: Doina Comloșan); In honorem Magistri G.I. Tohăneanu (2005) (Coordonator și autor); Comunicarea orală (2006); Comunicare și argumentare (2007), (Coordonator și autor); Semantica modurilor incertitudinii (2011).

Iată opinia lui G. I. Tohăneanu, cu privire la opera științifică a Mirelei-Ioana Borchin: „Adeptă mărturisită a interdisciplinarității, Mirela-Ioana Borchin își însușește informații din toate disciplinele afine lingvisticii, încrucișându-le atât de coerent și de convingător, încât logica, matematica, semiotica și gramatica par a fi dus-o într-o dulce frățietate de la începuturile lumii. […] Mirela-Ioana Borchin se mișcă și se orientează cu dezinvoltură pe un teritoriu accidentat și aspru, rezemându-se pe o informație extrem de cuprinzătoare, tratată întotdeauna critic, și ajutată de o intuiție și de o posibilitate de interpretare a fenomenelor lingvistice cu totul neobișnuite”. (Prefață la Mirela-Ioana Borchin, Modalitatea și predicatul verbal compus, Timișoara, Ed. Helicon, 1999, p. 5-6).

Activitatea literară

Debutul absolut în literatură: Comentarii literare: „M. Eminescu: Călin, file din poveste”; „M. Sadoveanu: Frații Jderi”, în ***, Cultivarea limbii române în liceu, București, EDP, 1983, p. 20-24. Mai târziu, va colabora cu proză, eseu, cronici literare la diverse publicații din țară și din străinătate: „Agero” (Stuttgart), „Alternanțe” (München), „Analele Universității de Vest din Timișoara. Seria Științe filologice”,  „Anotimpuri literare”, „Argeș”, „British and American Studies”, „Caiet de semiotică” (redactor-responsabil, 2002-2013), „Caligraf”,  „Coloana infinitului”, „Cronica veche”, „Discobolul”, „Floare albastră”, „Limba română”, „Observatorul” (Toronto), „Orient latin”, „Orizont”, „Paralela 45”, „Questiones Romanicae”, „Philologica Banatica”, „Portal Măiastra”, „Pro Litera”, „Romanian Journal of English Studies”, „Scriptor”, „Tabor”,  „Vatra veche”, „Zenit 22” etc.

Debutul editorial în literatură: Punctul interior, roman, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2010, 218 p.

Au urmat romanele: Spre nicăieri, vol. I. Piatra de silex; vol. II. Întâmplător sau nu?, Timișoara, Editura Eurostampa, 2014, 1234 p.  (coautor); Celesta, Timișoara, Editura Mirton, 2018, 208 p., dar și volumul de proză scurtă Apa,Timișoara, Editura Mirton, 2016, 240 p.

Reproducem o caracterizare de ansamblu a prozei Mirelei-Ioana Borchin: „Arhitema scrierilor în proză ale doamnei Mirela-Ioana Borchin... este, după convingerea mea, Paradisul pierdut, mai degrabă reminiscența, eventual conștiința, poate nemărturisită, topită, implantată în orice abisală aducere-aminte, a pierderii Edenului, atunci, la începuturi, cu tot ce implică o asemenea teribilă dramă în orizontul existenței individuale. Un Paradis nedefinit, însă, poate chiar inexistent, o stare de Idealitate, o Aspirație, o Proiecție a eului, o sete, o dorință de Perfecțiune și de Eternitate, în efemeritatea grosieră, funciar imperfectă, a lumii” (Eugen Dorcescu, Proza Mirelei-Ioana Borchin sau reminiscența Paradisului pierdut, prefață la volumul Mirela-Ioana Borchin, Apa, Timișoara, Editura Mirton, 2016, p. 5).

Începând din 2015, când desăvârșește ediția critică ne-varietur a poeziei lui Eugen Dorcescu NIRVANA. CEA MAI FRUMOASĂ POEZIE, însoțind-o de un eseu hermeneutic de 150 de pagini, intitulat Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei, Mirela-Ioana Borchin se dedică studiului aprofundat al poeziei lui Eugen Dorcescu, publicând o seamă de cărți pe acest subiect: „Etern într-o eternă noapte-zi”. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu  (2016), Primăvara elegiei  (2017), Hermeneia (2019). Tratatul Semiotica metaforei. Inducția metaforică în poezia româneascu (2022) și Bucuria textului (2024) extind și diversifică preocupările autoarei. Cu privire la vocația de eseist a Mirelei-Ioana Borchin (din 2017, Mirela-Ioana Dorcescu), criticul Zenovie Cârlugea se exprima astfel: „Doamna Mirela-Ioana Dorcescu are cu adevărat vocație hermeneutică, Domnia Sa citește textele cu atâta atenție, încât intră în «pielea» poetului, cum se zice, reușind a decodifica sensuri și semnificații, dincolo de orice tranzitivitate a textului. Este aici, desigur, un exercițiu mai vechi în care și-a dovedit spiritul de hermeneut experimentat (a se vedea lucrările dedicate analizei poetice dorcesciene, îndeosebi eseul hermeneutic, în dialog cu poetul, «Etern, într-o eternă noapte-zi». Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu din 2016 și Hermeneia din 2019., prin care a dovedit că nimeni până la Domnia Sa nu a citit în așa profunzime și cu o viziune atât de empatic-cuprinzătoare poezia lui Eugen Dorcescu” (Zenovie Cârlugea, Mirela-Ioana Dorcescu –contribuții la metaforologia românească, „Portal Măiastra”, Anul XIX, nr. 1 (72)/2023, p. 17). În exegezele sale, Mirela-Ioana Dorcescu împletește cu abilitate critica universitară (a izvoarelor, filiațiilor, încadrărilor literare etc.), cu critica tematică, stilistică, semiotică, pragmatică, intertextuală, însă promovează pe spații ample și psihocritica. Un argument: „Mirela-Ioana Dorcescu are înclinații spre analiza de tip conceptual, după cum se putea observa încă în lucrările sale din domeniul limbii, al comunicării - o  îmbinare a teoriei comunicării cu pragmatica în comunicare, despre comunicarea în spațiul literaturii. Autoarea discută despre poetică, semantică, istoria literaturii, discurs poetic, stil, limbaj etc.” (Alexandru Ruja, Istoria literaturii române contemporane din Vest, Ediția a II-a, Editura DavidPressPrint, Timișoara, 2023, p. 971).

După 2017, căsătoria cu Eugen Dorcescu a declanșat și vocația de editor a Mirelei-Ioana Borchin-Dorcescu. Realizarea sa notabilă constă în faptul că l-a convins și l-a ajutat pe poet să-și revizuiască și să-și publice manuscrisele. Prin publicarea unei zecimi din acestea, au apărut șase volume, poezie și proză, ediții critice de Mirela-Ioana Dorcescu (aproximativ 2000 de pagini tipărite).

Mirela-Ioana Dorcescu s-a afirmat și ca traducător din literatura hispanică, tălmăcind poezie și proză din opera a trei scriitori spanioli contemporani din Insulele Canare (Andrés Sánchez Robayna, Coriolano González Montañez și Rosario Valcárcel), precum și a unui scriitor argentinian contemporan (Guillermo Eduardo Pilía).

Premii

Dintre premiile ce răsplătesc activitatea literară a Mirelei-Ioana Dorcescu, reținem:

Premiul special al Juriului Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România,  12 decembrie 2016, pentru Ediția definitivă (ne-varietur) Eugen Dorcescu, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, Editura Eurostampa, Timișoara, 2015;

Marele Premiu la Festivalul-concurs internațional „Lumină lină”, Ediția a XV-a, Timișoara, 14 septembrie 2018, pentru ediția critică Mitropolit dr. Vasile Lazarescu, Pastorale și predici, Editura Partos, Timișoara, 2018;

Premiul special pentru traduceri pe anul 2018 al Juriului Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, pentru volumul bilingv, spaniolă-română, Marea cea mare (Por el gran mar) de Andrés Sánchez Robayna, 22 noiembrie 2019;

Premiul special al Juriului Filialei Timișoara a Uniunii scriitorilor pentru volumele, ediții critice. Eugen Dorcescu, Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal (1991-1998) și Adam. Pagini de jurnal (2000-2010), 21 decembrie 2021;

Opera

Proză

Punctul interior [roman], Timișoara, Editura Excelsior Art, 2010, 218 p.;  

Apa [proză scurtă], Prefață: Eugen Dorcescu, Timișoara, Editura Mirton, 2016, 240 p.;

Celesta [roman], Text coperta a IV-a: Livius Petru Bercea,  Timișoara, Editura Mirton, 2018, 208 p.;

Spre nicăieri [roman], vol. I. Piatra de silex; vol. II. Întâmplător saunu?, Timișoara, Editura Eurostampa, 2014, 1234 p. (coautor).

Eseistică, semiotică, hermeneutică, teorie literară

* Paradigme ale comunicării – limbaje și limbi, Timișoara, Editura Excelsior, 2001, 138 p;  

* Dicționar de comunicare (lingvistică și literară), I. Științele limbajului, științele literaturii, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2002, 188 p.; II. Textul literar-Intertextualitatea, Timișoara, Editura  Excelsior Art, 2003, 194 p.; III. Romanul ca gen. Metafora, Editura Excelsior Art, 2005 (Coautor: Doina Comloșan), 256 p.;

In honorem Magistri G. I. Tohăneanu, Timișoara, EUVT, 2005, 560 p. (Coordonator și Autor);

Comunicarea orală, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2006, 312 p.;

Comunicare și argumentare, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2007, cu o Prefață de Alina Pamfil, 260 p. (Coordonator și autor);

Semantica modurilor incertitudinii, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2011, 228 p.;

Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei, Eseu hermeneutic, 150 de pagini, referitor la ediția definitivă a poeziei lui Eugen Dorcescu (Eugen Dorcescu, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, Timișoara, Editura Eurostampa, 2015, 608 p.), p. 459 - 608;

„Etern, într-o eternă noapte-zi”. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, Timișoara, Editura Mirton, 2016, 145 p.;  

Despre Eugen Dorcescu. Volum omagial 75,  Timișoara,  Editura Mirton, 2017, 235 p.  (Coordonator și Autor);

Primăvara elegiei (Despre „Elegiile de la Carani” de Eugen Dorcescu), Texte coperta a IV-a: Radu Ciobanu și Livius Petru Bercea,Timișoara, Editura Mirton, 2017, 186 p.;

Hermeneia, Prefață: Ildikó Gábos-Foarță, Timișoara, Editura Mirton, 2019, 324 p.;

Despre opera lui Eugen Dorcescu (Biobibliografie, Interviuri, Crestomație critică 2015 - 2020), Timișoara, Editura Mirton, 2020, 670 p. (Coordonator și autor);

Eugen Dorcescu în „Timișoara”. Volum omagial 80, Timișoara, Editura Mirton, 2021 (Coordonator și autor), 438 p.;

Semiotica metaforei. Inducția metaforică în poezia românească, Timișoara, Editura Eurostampa, 2022, 402 p.;

Bucuria textului, Timișoara, Editura Waldpress, 2024, 324 p.

Ediții  îngrijite

EUGEN DORCESCU, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie. Ediție îngrijită și eseu hermeneutic (Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei, 150 p., v. supra) de Mirela-Ioana Borchin, Timișoara, Editura Eurostampa, 2015;

EUGEN DORCESCU, Sub cerul Genezei, Redactor de carte, Selecție și Notă asupra ediției: Mirela-Ioana Bochin, Timișoara, Editura Mirton, 2017, 114 p.;

MITROPOLIT DR. VASILE LAZARESCU, Pastorale și predici, Ediție critică, Timișoara, Editura Partoș, 2018, 202 p. (în colaborare cu Eugen Dorcescu);

EUGEN DORCESCU, Agonia caniculei,  Ediție îngrijtă, Notă asupra ediției și Glose: Mirela-Ioana Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2019, 125 p.;

EUGEN DORCESCU, Elegías Rumanas, Obra reunida, selección del autor, Editorial Arscesis, La Muela (Zaragoza), Spania, 2020 (îngrijire de ediție împreună cu Coriolano González Montañez), 286 p.;

EUGEN DORCESCU, Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal (1991 – 1998), Ediție îngrijită, Selecție de texte, Prefață și Note de Mirela-Ioana Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2020, 537 p.;

EUGEN DORCESCU, Adam. Pagini de jurnal (2000 – 2010), Ediție critică de Mirela-Ioana Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2020, 550 p.

Eugen Dorcescu, Biblice, ediție critică, prefață, Timișoara, Editura Eurostampa, 2021, 306 p.;

Eugen Dorcescu, Aproapele. 111 Psalmi și alte poeme, Ediție critică, prefață, note, biobibliografie, anexe, de Mirela-Ioana Dorcescu, Timișoara, Editura Eurostampa, 2022, 164 p.;

Eugen Dorcescu, Leviatanul. Poeme uitate, Ediție critică, prefață, note, Biobibliografie, Timișoara, Editura Eurostampa, 2022, 178 p.;

Eugen Dorcescu, Miozotis. Poeme regăsite, Ediție critică, prefață, note, Biobibliografie, Editura Eurostampa, Timișoara, 2023, 198 p.

Traduceri

Andrés Sánchez Robayna, Marea cea mare (Por el gran mar), poezie, ediție bilingvă  română – spaniolă, traducere, prefață, fișă biobibliografică, opinii de Mirela-Ioana Dorcescu, Timișoara, Editura Mirton, 2018, 84 p.

Coriolano González Montañez, Tatăl/ Padre, poezie, ediție bilingvă română – spaniolă, traducere, prefață, aparat critic de Mirela-Ioana Dorcescu, Timișoara, Editura Eurostampa,  2021, 96 p.;

Rosario Valcárcel, Mai presus de pasiuni/ Mas allá de las pasiones, ediție bilingvă română - spaniolă, traducere, prefață, aparat critic de Mirela-Ioana Dorcescu, Timișoara, Editura Eurostampa, 2022, 104 p.;

Guillermo Eduardo Pilía, Călătorie în Țara Hesperidelor și alte povestiri,Editura Waldpress, Timișoara, 2023, 134 p. (în colaborare cu Eugen Dorcescu).

Alte cărți de aceeași autoare

Caiet de morfosintaxă I (Grupul nominal), Timișoara, TUT, 1997, 102 p.;

Caiet de morfosintaxă II (Grupul verbal), Timișoara, TUT, 1997, 112 p.;

Exerciții de sintaxă, Timișoara, TUT, 1997, 120 p.;

Modalitatea și predicatul verbal compus, Prefață și Text coperta a IV-a: G.I. Tohăneanu,  Timișoara, Editura Helicon, 1999, 244 p.;

Lingvistica în știința secolului al XX-lea, Timișoara, Editura Excelsior, 2001, 142 p.;

Vademecum în lingvistică, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2004, 264 p.;

Manual de ortografie și punctuație, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2005; ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2007, 304 p.;

Prelegeri de lingvistică, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2010, 262 p.

Bibliografie

• Doina Bogdan-Dascălu, Borchin, Mirela-Ioana, în: Academia Română, Enciclopedia Banatului, 2, Literatura, ediția a II-a, Timișoara, Editura David Press Print, 2016/ 2018;
• Anișoara-Violeta Cîra, Realismul simbolic. Eseistica și proza Mirelei-Ioana Dorcescu, Timișoara, Editura Mirton, 2018;
• Clubul de la Timișoara, O sută de ani de literatură feminină în România, Ediție alcătuită și îngrijită de Nina Ceranu, volumul al doilea, Editura Eubeea, Timișoara, 2019, p. 478 – 492;
• Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de studii banatice „Titu Maiorescu”, Societatea enciclopedică a Banatului, Lexiconul lingviștilor români din Banat, Coordonator: Doina-Bogdan Dascălu, Editura Academiei Române, București, Editura David Press Print, Timișoara, 2021;
• Gheorghe A. Stroia (coordonator), MILENARIUM. Dicționarul enciclopedic al scriitorilor români la începutul mileniului al treilea, Editor: George Nicolae Stroia, Editura Armonii Culturale, 2021, p. 226-233;
• Alexandru Ruja, Istoria literaturii române contemporane din Vest, Editura David Press Print, Timișoara, 2022, p. 897, 898, 900; ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura David Press Print, Timișoara, 2023, p. 964, 966-972.

Lectură suplimentară

• Iulian Chivu, Heterogene, Craiova, Editura Sitech, 2018, p. 45-72, 91-96, 279-284;
• Marian-Cătălin Ciobanu, Et in Arcadia ego. Eseuri de critică literară, Editura Eurostampa, 2022, p. 147-173;
• Mariana Pâșlea, Lectio profana. Confesiuni critice, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, p. 81-97; 129-134;
• Monica M. Condan, În orizontul aporiei. Sens trăit - sens receptat, Editura Castrum, Timișoara, 2022, p. 78-102;
• Ștefan Ehling, Salon literar, Editura Mirton, Timișoara, 2022, p. 205-220;
• Silvia-Gabriela Almăjan, Epistolele de la Ramna, Editura Eurostampa, Timișoara, 2023, p. 93-104;
• Constantin Stancu, Fascinanta efă mică (Texte după texte), Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2023, p. 17-47;
• Eugen Dorcescu, Hic sunt leones. Exegeze, Editura Waldpress, Timișoara, 2023, p. 61-78.

Legături externe

• http://www.uniuneascriitorilortm.ro/scriitor/dorcescu-borchin-mirela-ioana-borchin-mirela-ioana