Varlaam Moțoc

Sfântul Ierarh Varlaam
Date personale
Născut	1590 Moldova
Decedat	1657 (67 de ani) Mănăstirea Secu, Neamț, România
Religie	creștinism ortodox[*]​
Ocupație	scriitor
Funcția episcopală
Sediul	Suceava
Titlul	Mitropolit al Moldovei
Perioada	1632-1653
Predecesor	Atanasie (1629-1632)
Succesor	Ghedeon (1653-1659)
Cariera religioasă
Alte funcții	Stareț al Mănăstirii Secu
Venerație
Venerat în	Biserica Ortodoxă Română
Canonizat	12 februarie 2007, de către Sfântul Sinodul al Bisericii Ortodoxe Române
Rămășițe pământești	Mănăstirea Secu
Sărbătoare	30 august
Patronaje	Moldova, Bucovina
Sfinți

Varlaam (Moțoc) al Moldovei (n. 1580, 1585? – d. 18 august 1657) a fost mitropolitul Moldovei (1632 - 1653, în timpul domniei lui Vasile Lupu), scriitor și om de cultură.

Biografie

Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1580, dintr-o familie de răzeși din Bolotești, Putna. Numele său de mirean a fost Vasile Moțoc. De tânăr și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învățat carte, și-a dezvoltat talentul de vorbitor și scriitor și a deprins limbile slavonă, latină și greacă. Pe locul schitului, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu în care a început să funcționeze și o școală.

Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povățuitor, ajunge pe treptele ecleziastice cele mai înalte, fiind numit egumen al mănăstirii.

Varlaam s-a ocupat în continuare cu studiul cărților, îndeosebi cele religioase, traducând Scara (Leastvita) Sfântului Ioan Scararul (1618). Mai târziu, pentru strădaniile și virtuțile sale el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit.

În 1628, ca urmare a faptului că era sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, a fost trimis într-o misiune ecumenică la Moscova și Kiev. Întors în țară, primește vestea morții mitropolitului Anastasie Crimca (1629) și pe cea a înlăturării Domnitorului Miron Barnovschi, ceea ce îl determină să se retragă la Mănăstirea Secu.

În scurt timp însă, în anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaș, arhimandritul Varlaam a fost chemat la Iași și numit în fruntea Mitropoliei Moldovei în locul mitropolitului decedat Atanasie (1629-1632). Ca nou mitropolit, Varlaam reușește să aibă multe realizări, mai ales că reușește să-și atragă și sprijinul Domnitorului Vasile Lupu. Sprijinit și de mitropolitul Petru Movilă al Kievului, mitropolitul Varlaam reușește chiar înființarea primei tipografii românești din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. De asemenea, în 1642 a convocat un sinod al ierarhilor din Moldova și Țara Românească, cunoscut ca Sinodul de la Iași.

Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.

În timpul mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai cunoscută a Domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele Cuvioasei Sf. Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol.

Gropnița Sf. Mitropolit Varlaam al Moldovei

În anul 1640, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, reușește să întemeieze la Iași, prima școala de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de mitropolitul Petru Movilă.

Drept reacție la Catihismul calvinic publicat în limba română de Biserica Reformată din Transilvania, a redactat cartea „Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc”, prima scriere românească de polemică teologică.

În aprilie 1653 s-a retras la mănăstirea Secu, unde a decedat în anul 1657.

La propunerea sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a înscris în rândul sfinților din calendar, cu zi de pomenire la 30 august.

Opera

• Cazania sau Cartea românească de învățătură de la prăvilele împărătești

Cazania lui Varlaam

Considerată de Iorga drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, ea conține primele versuri în limba română, intitulate Stihuri în stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărții. Cazania are două părți:

• partea I cuprinde extrase din Evanghelie și comentariul lor pentru 32 de duminici;
• partea a II-a povestește viețile sfinților, ordonate calendaristic, de la Simion Stâlpnicul (1 septembrie) până la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august).

Criticul literar Nicolae Manolescu a remarcat în Istoria critică a literaturii române următoarele trăsături ale scrierilor mitropolitului Varlaam: frumusețea limbii utilizate (pe înțelesul tuturor, presărând explicațiile cu întrebări retorice și cu îndemnuri) și a artei povestirii (povestește cu talent, înfățișând țărănește chestiunile teologice).

• Jitiile (biografiile de asceți și martiri) oferă cititorului materialul din care se inspirau și pictorii populari. Unele sunt adevărate basme, care au mișcat imaginația multor ascultători.

Sfântul Nicolae, auzind că un tată sărac vrea să-și împingă fetele spre prostituție, aruncă pe geamul casei câte o năframă cu 300 de galbeni pentru fiecare fecioară.

Sfântul Teodor Tiron caută într-o pădure un balaur și negăsindu-l se culcă sub un copac. Este trezit de o „muiere giupîneasă”, care-i spune unde se pitea fiara.

• Fonetismele arhaice și regionale - elementele de sintaxă arhaică, ca dovezi despre evoluția limbii: „dirept acela loc”.
• Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc; opera este un pamflet conceput în scopul de a-i apăra pe ardeleni de calvinism și de pericolul deznaționalizării. Scrisă liber de orice izvor, cartea fierbe de indignare sub învăluirile cuminți ale frazei.

Lectură suplimentară

• Cazania lui Varlaam în Transilvania: studiu istoric și bibliologic, Florian Dudaș, Editura de Vest, 2005 - recenzie
• Carte românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643): studiu lingvistic : 2 vol, Volume 1, Luminița Drugă, Editura EduSoft, 2006

Legături externe

• Despre Varlaam al Moldovei la enciclopedia OrthodoxWiki
• Sfantul Varlaam al Moldovei, 25 mai 2012, Parintele Ioanichie Balan, CrestinOrtodox.ro
• Sfantul Varlaam al Moldovei, 24 mai 2012, CrestinOrtodox.ro
• Mitropolitul Varlaam - Dictionarul Teologilor Romani Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine., Biserica.org
• Sfinti romani - Mitropolitul Varlaam al Moldovei si Sucevei, Sfant.ro
• ISTORIE: Un mitropolit român, Sfantul Varlaam al Moldovei, istoric Florentina Ontoiu, lacasuriortodoxe.over-blog.com
• Apărător al Ortodoxiei și piatră de hotar în cultura românească^{[nefuncțională]}, 29 august 2007, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina
• Stâlp al Ortodoxiei și strălucit cărturar^{[nefuncțională]}, 30 august 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina
• Sfântul Varlaam, „lauda strălucită a ierarhilor“ Arhivat în 27 septembrie 2013, la Wayback Machine., 31 august 2009, Drd. Ramona Balahura, Ziarul Lumina
• Sfinții Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, și Ioan, episcopul Romanului Arhivat în 20 august 2013, la Wayback Machine., 30 august 2012, Ziarul Lumina
• Mitropolitul Varlaam: sfințenie și cultură^{[nefuncțională]}, 26 august 2007, Ștefan Mărculeț, Ziarul Lumina
• Canonizare - Varlaam, sfăntul cărturar, 29 august 2007, Daniela Cârlea Șontică, Jurnalul Național

Predecesor: Anastasie II

Mitropolit al Moldovei 1632-1653

Succesor: Ghedeon