Moacșa, Covasna

Moacșa (maghiară Maksa) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Depresiunea Târgu Secuiesc.

Coordonate: 45°52′33″N 25°58′37″E ({{PAGENAME}}) / 45.87583°N 25.97694°E
Moacșa
Maksa
— sat și reședință de comună —
Festival al etnicilor maghiari la Moacșa
Moacșa Moacșa (România) Localizarea satului pe harta României
Moacșa Moacșa (Județul Covasna) Localizarea satului pe harta județului Covasna

Țară	România
Județ	Covasna
Comună	Moacșa

SIRUTA	64577
Atestare documentară	1332

Altitudine	547 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	913 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	527120
Prefix telefonic	+40 x67 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Moacșa în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Moacșa în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text

Așezare

Localitatea Moacșa este situată în zona centrală a județului, pe cursul văii Pădureni, la capătul sudic al Munților Bodoc, la o altitudine de 547 m, pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Bacău.

Istoric

Prima atestare documentară datează din anul 1332, însă descoperirile arheologice dovedesc existența omului aici mult înainte astfel, în anul 1961, cu ocazia unui sondaj arheologic făcut în locul numit "Maksahát" s-a identificat o așezare de tip Cucuteni-Ariușd și vestigii din sec. XI - XII, iar pe "Hotarul Moacșa" s-a descoperit o cetate dacică. Pe malul drept al pârâului Pădureni, s-a descoperit o așezare cu două nivele de tip Precucuteni, Cucuteni-Ariușd ce conținea o locuință dreptunghiulară, fragmente de ceramică și obiecte de uz casnic. La "Drumul cerei" s-a găsit o monedă republicană romană, de argint a familiei Rubria, iar în "hotarul Vereșmart", între pâraiele Ciobot și Năsaș se găsesc urmele unei așezări din epoca romană. Aici s-au găsit întâmplător substrucții de clădire de piatră, fragmente de țiglă și de ceramică romană provincială. La capătul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii Ariușd-Cucuteni, suprapusă de o locuire dacică.

Economie

Economia acestei localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor (cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr și cerealelor) și creșterea animalelor.

Atracții turistice

Dealul Pivnițele Mari - zonă turistică

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Bibliografie

Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Cavruc V. ISBN 973-0-00-735-7
Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975

Legături externe

Informații despre fosta fortificație din localitate

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[1]