Mociar
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Mociar Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Mociar Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Mureș
 România
Cel mai apropiat orașReghin
Coordonate46°45′44″N 24°49′05″E () / 46.76222°N 24.81806°E[1]
Suprafață4.17 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2011
Cod Natura 2000ROSCI0320

Mociar este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș[2]./

Localizare

modificare

Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Mureș, pe teritoriul administrativ al orașului Reghin și pe cele ale comunelor Beica de Jos, Gurghiu, Hodac, Ibănești, Ideciu de Jos, Petelea și Solovăstru[3] Aceasta este străbătută de drumul județean DJ153, care leagă satul Gurghiu de Iernuțeni[4].

Înființare

modificare

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România).[5] Situl se întinde pe o suprafață de 4.107 hectare și include rezervațiile naturale Pădurea Mociar și Poiana cu narcise Gurghiu.

Biodiversitate

modificare

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, râuri, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală din bazinului inferior al râului Gurghiu. Acesta protejază patru tipuri de habitate naturale: Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., care adăpostesc și asigură condiții de viețuire unor specii rare de amfibieni și insecte.

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6] și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[7], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis), gândacul sihastru (Osmoderma eremita) și cosaș, un ortopter din specia Isophya stysi.[8]

Flora sitului este una diversă și are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), carpen (Carpinus betulus), plop tremurător (Populus tremula), carpen (Carpinus betulus), alun (Corylus avellana), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), zmeur (Rubus idaeus), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina).

La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), narcisa (Narcissus stellaris), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), bulbucul (Caltha palustris), floarea-cucului (Lychnis flos-cuculi), stupitu cucului (Cardamine pratensis), calcea calului (Caltha palustris), iarba-câmpului (Agrostis stolonifera), spetează (Juncus effusus), pipirig (Juncus efussus), firuță (Poa pratensis), păiuș roșu (Festuca rubra) și rogozuri (cu specii de: Carex brizoides și Carex lasiocarpa).[9]

Căi de acces

modificare

Monumente și atracții turistice

modificare

În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii naturale); astfel:

 
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Nadășa

Vezi și

modificare
  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Mociar; accesat la 16 aprilie 2018
  2. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a reșelei ecologice Natura 2000 în România Denumirea sitului și unitățile administrativ-teritoriale în care este localizat[nefuncțională]; accesat la 16 aprilie 2018
  3. ^ Localizarea siturilor de importanță comunitară pe teritoriul României; accesat la 16 aprilie 2018
  4. ^ Mociar (geolocalizare)[nefuncțională], accesat la 16 aprilie 2018
  5. ^ Ordinul MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; accesat la 16 aprilie 2018
  6. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 16 aprilie 2018
  7. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 16 aprilie 2016
  8. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Mociar (sit de importanță comunitară) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 16 aprilie 2018
  9. ^ Apmms.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Mureș - Poiana cu narcise Gurghiu Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 16 aprilie 2018

Legături externe

modificare

Reportaj