Mușchiul ischiocavernos

Mușchii ischiocavernoși la bărbat

Mușchii ischiocavernoși la femeie
Detalii
Latinămusculus ischiocavernosus
Parte dinmuscles of urogenital triangle[*][[muscles of urogenital triangle |​]]
superficial perineal space[*][[superficial perineal space |​]]  Modificați la Wikidata
Originetuberozitatea ischiatică
Inserțiunerădăcina penisului
arteră perineală
nerv pudendal
Acțiunegolirea uretrei după micțiune;

menținerea erecției penisului/clitorisului;

tensionarea pereților vaginali în timpul orgasmului
Resurse externe
Gray'sp.428
TAA09.5.02.004
FMA19730
Termeni anatomici ai mușchilor⁠(en)[traduceți]

Mușchiul ischiocavernos, sau conform nomenclaturii vechi mușchiul erector al penisului/clitorisului, (lat. musculus ischiocavernosus) reprezintă o lamă musculară alungită situată chiar sub suprafața perineului, care acoperă rădăcina corpurilor cavernoase a penisului la bărbați (♂) și a clitorisului la femei (♀).[1][2]

Anatomie

modificare

Fasciculele mușchilor ischiocavernoși pornesc de pe suprafața interioară a osului ischiatic și a ramurii ischiopubiene.[3] În continuare, aderă lateral la ambele rădăcini ale penisului, la bărbați, sau ale clitorisului, la femeie, și se inseră pe tunica albuginee a suprafețelor laterale și dorsale ale corpurilor cavernoase.[4] Fibrele musculare se fixează de tunica albuginea printr-o lamă aponevrotică din apropiere de corpul organelor erectile (, ), format prin fuziunea rădăcinilor cavernoase (, ).[1]

Fiziologie

modificare

Contracția mușchiului ischiocavernos comprimă corpurile cavernoase al organelor erectile și stopează refluxul sângelui prin vene, contribuind la menținerea erecției penisului sau tumescenței clitorisului.[4].[3] Totodată, la femeie mușchiul ischiocavernos este responsabil de coborârea clitorisul și aplicarea lui pe penis, în timpul coitului, și tensionarea vaginului în momentul orgasmului.[1]

Imagini suplimentare

modificare

Referințe

modificare

Acest articol conține text aflat în domeniul public, preluat din pagina 428 a ediției 20 a Gray's Anatomy (1918)

  1. ^ a b c Papilian, Victor. Anatomia omului. Vol.2: Splanhnologia. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1979. 404 p.
  2. ^ Maclean, Allan; Reid, Wendy (). „40”. În Shaw, Robert. Gynaecology. Edinburgh New York: Churchill Livingstone/Elsevier. pp. 599–612. ISBN 978-0-7020-3120-5; Access provided by the University of Pittsburgh 
  3. ^ a b Sapin, M. Anatomia omului în două volume. Vol. 2. Manual. 1990. Chișinău: „Lumina“, 1990. 463 p.
  4. ^ a b Ștefaneț, Mihail. Anatomia omului. Vol. 2. Chișinău: CEP „Medicina”, 2008. - 524 p ISBN 978-9975-915-72-4