Nicolae Bădescu
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în octombrie 2018 |
| Nicolae Bădescu | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut |  București, România | ||
| Decedat | 1991 (78 de ani) | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | arhitect | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| Partid politic | Partidul Comunist Român | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
.svg){kind=small}
Nicolae Bădescu (n. , București, România – d. 1991)[1] a fost un demnitar comunist.
Biografie modificare
Nicolae Bădescu a absolvit liceul Gheorghe Lazăr și Institutul de Arhitectură București. A devenit membru al PCR în 1942. Nicolae Bădescu a fost secretar de celulă și membru al Comitetului sectorului ministere (din mart. 1945); asistent la Facultatea de Arhitectură (din 1946); director general în Ministerul Construcțiilor și Lucrărilor Publice (din 1947); director adjunct și consilier la Institutul de Proiectări din Ministerul Construcțiilor (din 1949); președinte al Comitetului de Stat pentru Construcții de pe lângă Consiliul de Miniștri (29 mart. 1952); președinte al Comitetului de Stat pentru Arhitecturã și Construcții (24 ian. 1953–3 mart. 1955); decan al Facultății de Arhitectură; membru al Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei; adjunct al ministrului Construcțiilor (din mart. 1957, în febr. 1958); vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Economie și Administrația Locală (din 21 oct. 1969).
Nicolae Bădescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1947 - 1975. Nicolae Bădescu a fost decorat cu următoarele distincții:
Decorații modificare
- „Medalia Muncii“ (1949);
- Medalia: „A 25-a aniversare a Republicii Populare Române“ (1952);
- Medalia „A 10-a aniversare de la înființarea primelor unități ale Armatei populare române“ (1953);
- Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist“ (1954);
- „Ordinul Muncii“ clasa a III-a (1954), clasa I (1962);
- Ordinul „23 August“ clasa a IV-a (1959), clasa a II-a (1971);
Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a II-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[2]- Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a (1966);
- Premiul I pentru proiectul arhitectonic al Aerogării Băneasa;
- Premiul de Stat clasa I.
_Cl.2.jpg){kind=small}
Note modificare
- ^ http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
Bibliografie modificare
- Florica Dobre (coordonator): Consiliul Național pentru Studiera Arhivelor Securității. Membrii C.C. al P.C.R. 1945–1989. Dicționar. Editura Enciclopedică, București 2004, ISBN: 973-45–0486–X, S. 61 (PDF; 12,1 MB).
