Nicolae Cocea
| Nicolae Cocea | |
 Nicolae Cocea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Nicolae D. Cocea |
| Născut | [1][2][3][4]  Bârlad, Tutova, România |
| Decedat | (68 de ani)[1][2][3][4] Sighișoara, Mureș, România |
| Părinți | Dumitru Cocea și Cleopatra |
| Frați și surori | Alice Cocea |
| Căsătorit cu | Florica Mille, Gina Manolescu-Strunga, Lila Stănescu |
| Copii | Dina (cu Florica), Tanți (cu Maria/Zoe Grigorescu), Ioana-Maria (cu Gina), Radu Cocea |
| Naționalitate | română  |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Biserica Ortodoxă Română |
| Ocupație | avocat, scriitor, jurnalist, publicist, politician comunist |
| Limbi vorbite | limba română[5] |
| Partid politic | Partidul Comunist Român |
| Activitatea literară | |
| Limbi | limba franceză |
| Mișcare/curent literar | socialism |
| Subiecte | clasa muncitoare |
Modifică date / text  | |
Nicolae D. Cocea (n. , Bârlad, Tutova, România – d. , Sighișoara, Mureș, România) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român, politician comunist și mason.
Este fratele lui Alice Cocea și tatăl lui Tanți și al Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele fondatorului ziarului Adevărul, marxistul Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara.
Biografie modificare
Tatăl său a fost generalul de armată Dumitru Cocea, familia Cocea fiind de origine albaneză, descendenți ai serdarului Gheorghe Cocea.[6][7] Mama sa, Cleopatra, publicistă și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae.[7][8] În anul 1907, a participat la congresul Internaționalei a II-a Socialiste de la Stuttgart. În anul 1920 este ales deputat. În anii '20 face închisoare pentru les majestate. Nicolae Cocea a decedat din cauza unei congestii cerebrale.[9]
Amicii URSS modificare
Activitatea masonică modificare
Nicolae Cocea a fost un activ francmasoni, dar nu se cunosc (încă) locul și data inițierii sale. În decembrie 1944 a făcut parte din comitetul care a convocat toți frații de la gradul 3 în sus, pentru reaprinderea luminilor Masoneriei în România. Activitatea sa masonică mai cunoscută este cea din perioada 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe "frați" în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști.[10]
Activitatea literară modificare
Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea, a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Rampa, Viitorul social, Facla, Chemarea. A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter.
Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907.
În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.
Scrieri modificare
- 1925: O rușine, pamflet prin care susține muncitorimea în perioada puternicelor valuri de proteste sociale de la începutul secolului XX
- 1931: Vinul de viață lungă, roman
- 1933: Fecior de slugă, roman ce demască burghezia
- 1935: Nea Nae
- Canalia, piesă de teatru, o adevărată satiră socială.
- Pentru un petec de negreață, București, Alcalay, 1934
În alte limbi modificare
- A hosszú élet bora („Vinul de viață lungă”), traducere în limba maghiară de V. András János, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1962.[11]
Publicații modificare
- scoate revista "Facla" (1910)
- ziarul "L'Entante" (1917-1918)
- tipareste ziarul "Omul liber"
- redactor-responsabil "Era nouă" (1936)
- redactor-responsabil "Reporter" (1937)
Note modificare
- ^ a b c d „Nicolae Cocea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d N. D. Cocea, Babelio
- ^ a b c d The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Stelian Tănase, "N.D. Cocea, un boier amoral (I) Arhivat în , la Wayback Machine., Sfera Politicii, Nr. 136
- ^ a b Călinescu, p.919
- ^ Cernat, Avangarda, p.18
- ^ FlorianSaiu, de, Secretele lui N. D. Cocea, comunistul care a vegheat, alături de Sadoveanu, la trecerea în adormire a Masoneriei române (în Romanian), evz.ro
- ^ http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html N.D.Cocea
- ^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, p. 367.