Deschide meniul principal

Nicolae Ilieșiu

Istoric și publicist român
Nicolae Ilieșiu
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Țebea, Baia de Criș, Hunedoara, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Timișoara, România[1] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria
Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Etnieromâni Modificați la Wikidata
Religieortodoxism
Ocupațieistoric, jurnalist, politician
Activitate
Alma materUniversitatea din Cluj
Partid politicPNȚ

Nicolae Ilieșiu (n. ,[1] Țebea, Baia de Criș, Hunedoara, România[1] – d. ,[1] Timișoara, România[1]) a fost un istoric și publicist din Timișoara, deputat și senator în Parlamentul României.

Cuprins

StudiiModificare

Nicolae Ilieșiu a urmat studiile liceale la Liceul din Brad și la Liceul Andrei Șaguna din Brașov. După absolvire a urmat la Arad Institutul Teologic, fiind hirotonit preot. În continuare urmează dreptul la Universitatea din Cluj, unde și-a luat și doctoratul.[2][3]

ActivitateModificare

A renunțat la cariera preoțească pentru postul de profesor de istorie și geografie la Liceul C. D. Loga din Timișoara.[2][3] După pensionare, între 1948–1949 a lucrat o perioadă la Biblioteca din Timișoara.[2]

Activitate publicisticăModificare

Între 1919–1921 a activat ca redactor la ziarul săptămânal Banatul, care era proprietatea lui Sever Bocu, al cărui director a și fost între 1935–1938. În 1934 a fost redactor responsabil la Voința Banatului, tot al lui Sever Bocu. Între 1934–1935 a fost redactor responsabil și la Drapelul Banatului, editat de PNȚ. Între 1939–1941 a fost redactor responsabil al săptămânalului ASTREI, despărțământul Banat, și al cotidianului Dacia, apărut tot sub patronajul ASTRA, cotidian care din 1942 s-a numit Dacia Traiană.[2][3]

Activitate politicăModificare

A fost membru marcant al PNȚ. Între 1928–1931, în timpul primei guvernări a PNȚ a fost deputat, iar între 1932–1933 senator, membru în delegația permanentă a PNȚ.[2][3]

OperaModificare

Principala sa operă este Timișoara: Monografie istorică, apărută în 1943 în Timișoara în Editura Planetarium. A mai publicat monografia Istoricul reuniunii femeilor române din Timișoara, apărută în 1925 în Editura Cartea Românească.[2][4]

Ca istoric a lucrat la o monografie a localităților din Banat, pentru care a difuzat în teritoriu un chestionar tip. Lucrarea nu a ajuns să fie publicată de el însuși. După moartea sa manuscrisul a fost achiziționat în 1963 de la soția sa de Muzeul Banatului. Lucrarea conține un foarte bogat material documentar, în special din perioada Primului Război Mondial și a fost publicată în 2011 cu titlul Monografia istorică a Banatului, ediția fiind îngrijită de Dumitru Țeicu.[5]

NoteModificare

  1. ^ a b c d e f g h Timișoara: Monografie istorică, p. 403 
  2. ^ a b c d e f Florin Medeleț, Nicolae Ilieșiu, în Nicolae Ilieșiu, Timișoara: Monografie istorică, Timișoara: Editura Planetarium, ed. a 2-a, ISBN: 978-973-97327-8-9, p. 403
  3. ^ a b c d Aurel Bugariu, Bibliografia Banatului 1918–1943, în Revista Institutului Social Banat-Crișana, 1943, p. 33
  4. ^ Tiberiu Ciobanu, Monografism bănățean, Timișoara: Ed. Eurostampa, 2008, ISBN: 978-973-687-736-0, pp. 77–92
  5. ^ Dumitru Țeicu, Destinul unei opere neterminate, prefață la Monografia istorică a Banatului, pp. 7–24