Wikipedia

Oracolul din Delphi

sanctuar din Grecia Antică
(Redirecționat de la Oracolul din Delfi)

Oracolul din Delphi a fost unul dintre cele mai importante centre religioase ale lumii grecești antice, fiind dedicat zeului Apollo și situat în regiunea Phocis, la poalele Muntelui Parnassos. Oracolul grec era venerat ca o sursă de înțelepciune divină și era consultat pentru decizii de mare importanță politică, militară și personală. În Grecia antică, Delphi era considerat simbolic „centrul lumii”, locul unde, conform legendelor, Zeus ar fi lansat doi vulturi din extremitățile pământului, care s-ar fi întâlnit în acest punct.

Templul lui Apollo la Delphi
Preoteasa din Delphi (1891) de John Collier, arătându-o pe Pythia așezată pe un tripod, cu vapori ridicându-se dintr-o fisură a pământului de sub ea

Istoric

modificare

Templul lui Apollo din Delphi a trecut prin mai multe faze de distrugere și reconstrucție. Cele mai vechi urme ale templului datează din secolul al VII-lea î.Hr. Construcția inițială este atribuită legendarilor arhitecți Trophonios și Agamedes. În anul 548 î.Hr., templul a fost distrus într-un incendiu, iar reconstrucția acestuia s-a realizat prin donații publice, inclusiv contribuții din cetățile grecești, dar și din regiunile Lidia și Egipt. Familia Alcmeonizilor, exilată politic din Atena, a jucat un rol semnificativ în refacerea templului.[1]

În anul 373 î.Hr., un cutremur major a dărâmat templul, dar acesta a fost reconstruit, iar ruinele vizibile astăzi aparțin acestei ultime faze de reconstrucție.

Pe măsură ce lumea greacă a căzut sub influența Imperiului Roman, rolul oracolului a început să scadă. În anul 393, împăratul Teodosiu I a ordonat închiderea tuturor templelor păgâne, inclusiv Oracolul din Delphi, în încercarea de a stabili creștinismul ca religie de stat.[2]

Funcționarea Oracolului

modificare
Vezi și: Pythia.

Oracolul era atât locul în care se aduceau ofrande zeului Apollo, cât și locul unde credincioșii veneau să primească profeții prin intermediul Pythiei, preoteasa oracolului. Răspunsurile date de Pythia, considerate mesaje divine, erau adesea ambigue și necesitau interpretare.[3]

Înscrisurile de la Delphi

modificare

În pronaosul templului erau înscrise două maxime celebre: „Cunoaște-te pe tine însuți” (în greacă: γνῶθι σεαυτόν, „gnōthi seauton”) și „Nimic în exces” (μηδέν άγαν, „mēdén ágan”), îndemnuri la introspecție și echilibru care reflectau idealurile grecești despre autocunoaștere și moderație. Plutarh, filozoful și preotul de la Delphi, a menționat existența unei litere „E” misterioase inscripționate în templu, care a generat numeroase speculații filosofice.[4]

Origine

modificare

Inițial, Oracolul din Delphi era dedicat zeiței Geea, mama pământului, și era păzit de dragonul Python, conform mitologiei grecești. Însă, odată cu venirea cultului lui Apollo, acesta l-a ucis pe Python și a preluat controlul oracolului, devenind zeul principal al templului și al profeției de la Delphi. Apollo era venerat aici alături de Dionis, zeul vinului și al extazului, mai ales în perioada iernii, când se credea că Apollo „pleacă” din templu, iar Dionis prelua temporar conducerea spirituală.[5]

Importanță

modificare

În perioada clasică, Delphi a devenit un simbol al neutralității, iar preoții oracolului respectau strict imparțialitatea, refuzând să susțină o cetate împotriva alteia în caz de conflict. Oracolul din Delphi a avut o influență majoră în lumea greacă antică, fiind consultat de lideri politici, războinici și oameni obișnuiți înainte de decizii importante.[6]

Profeții

modificare

Preotesele erau, adesea, femei cu vârsta peste 50 de ani, cărora zeul le dăduse puterea specială a profeției. Preotesele mai beau apă din izvorul Castaliei și mestecau frunze de laur (copacul sfânt al lui Apollo).

Oracolul din Delphi avea rolul de a face profeții prin intermediul Pitiei, preoteasa zeului Apollo. [7]

Galerie

modificare
  •  
    Omfalul în muzeul din Delphi
  •  
    Oracolul din Delphi, în transă, de Heinrich Leutemann
  •  
    Vedere din Delphi cu procesiune sacrificială de Claude Lorrain
  •  
    Templul lui Apollo la Delphi
  •  
    Fotografie modernă a ruinei templului lui Apollo de la Delphi

Note

modificare
  1. ^ De Boer, J. Z.; Hale, J. R. (2000-01), „The geological origins of the oracle at Delphi, Greece”, Geological Society, London, Special Publications (în engleză), 171 (1), pp. 399–412, doi:10.1144/GSL.SP.2000.171.01.29, ISSN 0305-8719, accesat în 6 noiembrie 2024  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  2. ^ Smith, William (), A Dictionary of Greek and Roman Antiquities, Cambridge University Press, ISBN 978-1-108-06079-0, accesat în  
  3. ^ FONTENROSE, JOSEPH (), The Delphic Oracle, University of California Press, ISBN 978-0-520-33131-0, accesat în  
  4. ^ Pausanias. Descrierea Greciei. 
  5. ^ DeWitt, Norman W.; Parke, H. W. (), „A History of the Delphic Oracle”, The Classical Weekly, 33 (17), p. 201, doi:10.2307/4340860, ISSN 1940-641X, accesat în  
  6. ^ „ORACLE”, Delphi, Princeton University Press, pp. 9–30, , accesat în  
  7. ^ Plutarh, Despre semnificația literei E la Delphi

Bibliografie

modificare
  • ro Herodot, Istorii (vol, I și II), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1961

Legături externe

modificare

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oracolul_din_Delphi&oldid=16651186