Oskar Baum

Date personale
Oskar Baum

Născut	21 ianuarie 1883^[1]^[2]^[3] Pilsen, Austro-Ungaria^[4]^[5]^[1]^[3]
Decedat	1 martie 1941 (58 de ani)^[4]^[6]^[1]^[3] Praga, Protectoratul Boemiei și Moraviei^[4]^[7]^[1]^[3]
Înmormântat	Nový židovský hřbitov na Olšanech[*]
Cetățenie	Austro-Ungaria
Ocupație	muzician profesor de muzică[] scriitor critic muzical[] critic[*]
Limbi vorbite	limba germană^[8]^[9]
Activitate
Limbi	limba germană
Semnătură

Modifică date / text

Oskar Baum (n. 21 ianuarie 1883, Pilsen, Austro-Ungaria – d. 1 martie 1941, Praga, Protectoratul Boemiei și Moraviei) a fost un scriitor evreu de limbă germană din Boemia.

Biografie

Baum a fost fiul unui negustor evreu de pânzeturi din Praga și suferea de probleme de vedere încă de la naștere. La vârsta de opt ani și-a pierdut vederea la un ochi, iar la vârsta de unsprezece ani și-a pierdut complet vederea în urma unei încăierări. Din moment ce nu mai putea să urmeze o școală secundară normală, a fost trimis la studii la Institutul Israelit pentru Nevăzători din Viena. Acolo a fost instruit ca profesor de muzică și a învățat să cânte la pian și la orgă. În 1902 a trecut examenul de profesor^[10] și s-a întors la Praga. Baum și-a câștigat mijloacele de trai ca organist și cantor al unei sinagogi; mai târziu, el a devenit profesor de pian.

În 1904 a făcut cunoștință cu Max Brod, Franz Kafka și Felix Weltsch. Cei trei au devenit prieteni, iar după căsătoria lui Baum cu Margarete Schnabel, apartamentul cuplului a devenit punctul de întâlnire al cercului literar din Praga. Aici, prietenii își citeau propriile creații literare, dar se citeau și texte ale altor autori și se asculta muzică. În acest timp a început o corespondență vie între Kafka și Baum.

În 1908, Baum a reușit să-și facă debutul cu romanul Uferdasein, care era autobiografic și l-a făcut cunoscut aproape peste noapte. Începând din 1922, scriitorul și politicianul Tomáš Garrigue Masaryk l-a cooptat pentru a lucra la ziarul său Prager Presse. El a pus accentul în activitatea sa jurnalistică pe critica muzicală și teatrală,^[11] dar a scris, de asemenea, eseuri și glose pe probleme sociale. Treptat, alte ziare și reviste au devenit interesate de scrierile lui Baum, printre care Die Weltbühne (al lui Siegfried Jacobsohn), Die Aktion (al lui Franz Pfemfert) sau Der Sturm (al lui Herwarth Walden), precum și revista pragheză Neue Deutsche Presse.^[12]

În 1929, Baum a putut să-și publice povestirea „Nacht ist umher”, cu o postfață scrisă de Stefan Zweig. În 1934, Baum a preluat președinția „Asociației Scriitorilor Germani” din Cehoslovacia și a deținut acest post până în 1938. După acordul de la München și ca urmare a creșterii presiunii externe asupra Cehoslovaciei, el a fost eliberat din funcție, trebuind să renunțe inclusiv la activitățile sale jurnalistice. După invadarea Pragăi de către germani în martie 1939, scrierile sale au fost interzise.^[13]

Nu a reușit să plece în Palestina din cauza birocrației.^[14] La sfârșitul lui februarie 1941, Baum a suferit o intervenție chirurgicală intestinală la Spitalul evreiesc, care i-a produs ulterior moartea. Soția lui a fost deportată la scurt timp după aceea în lagărul de concentrare Theresienstadt și a murit acolo. Singurul fiu al cuplului, Leo Baum (1909-1946), a fost ucis pe 22 iulie 1946 în atacul Irgun asupra Hotelului King David din Ierusalim.

Scrieri

Uferdasein. Abenteuer und Tägliches aus dem Blindenleben von heute. Axel Juncker, Berlin-Charlottenburg 1908
Das Leben im Dunkeln.(Autobiographischer) Roman. Axel Juncker, Berlin-Charlottenburg 1909
Das Leben der Frau Marianne Rollberg. Axel Juncker, Berlin-Charlottenburg [1912]
Ein Schicksal. Erzählung. in: Saturn. Eine Monatsschrift., 2.Jahrgang, Heft 8, Saturn-Verlag (Hermann Meister), Heidelberg 1912
Die böse Unschuld. Ein jüdischer Kleinstadtroman. Rütten & Loening, Frankfurt/M. 1913
Zwei Erzählungen (1. Der Geliebte; 2. Unwahrscheinliches Gerücht vom Ende eines Volksmannes). Kurt Wolff, Leipzig ("Der Jüngste Tag", Band 52) 1918
Die Gefahr. Eine Novelle. in: Deutsche Dichter aus Prag hrsg. von Oskar Wiener, Ed. Strache, Wien Leipzig 1919
Die verwandelte Welt. Deutsch-Österreichischer Verlag, Wien 1919
Die Tür ins Unmögliche. Roman. Kurt Wolff, München 1919
Das Wunder. Drama in drei Aufzügen. Berlin 1920
Die Neue Wirklichkeit. Heris, Reichenberg ("Heris-Bücher", Band 3) 1921
Nacht ist umher. Reclams Universal-Bibliothek (RUB 7005) Reclam, Leipzig 1929
Der Weg des blinden Bruno. in: Neue deutsche Erzähler. Bd. 1 Paul Franke, Berlin [1928]
Drei Frauen und ich. J. Engelhorns Nachf., Stuttgart 1928
Die Schrift, die nicht log. Axia, Berlin 1931
Zwei Deutsche. La Bibliothèque, Antwerpen 1934
Das Volk des harten Schlafs. Löwit, Wien Jerusalem 1937

Note

^ ^a ^b ^c ^d The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021
^ „Oskar Baum”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 4 mai 2014
^ ^a ^b ^c ^d Czech National Authority Database, accesat în 23 noiembrie 2019
^ ^a ^b ^c regionální databáze Knihovny města Plzně, accesat în 20 aprilie 2024
^ „Oskar Baum”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 17 decembrie 2014
^ „Oskar Baum”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 17 octombrie 2015
^ „Oskar Baum”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 1 ianuarie 2015
^ Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ nach Weissweiler p. 100 „Staatsprüfung für Orgel”
^ Weissweiler p. 100: „Musikkritiker der ›Prager Presse‹”.
^ Weissweiler p. 100.
^ Vergl. Weissweiler p. 101.
^ Nach Weissweiler p. 101: Er konnte eine für die Ausreise nach England verlangte Steuerbescheinigung von 1920 nicht vorlegen.

Bibliografie

Wilhelm Sternfeld, Eva Tiedemann: Deutsche Exilliteratur 1933–1945. Eine Bio-Bibliographie. Prefață de Hanns Wilhelm Eppelsheimer, Schneider, Heidelberg/Darmstadt, 1962
Sabine Dominik. Oskar Baum – Ein Schriftsteller des Prager Kreises. Diss. Univ. Würzburg, 1988
Eva Weissweiler: Ausgemerzt! Das Lexikon der Juden in der Musik und seine mörderischen Folgen. Dittrich Verlag Köln 1999, ISBN 3-920862-25-2, pp. 99–101.
Hartmut Binder (ed.): Prager Profile : vergessene Autoren im Schatten Kafkas. Berlin : Mann 1991
Wolfgang Jacobsen; Wolfgang Pardey (ed.): Oskar Baum. Der Blinde als Kritiker: Texte zu Musik und Literatur. edition text + kritik 2014 ISBN 978-3869163574
Renate Heuer (ed.): Lexikon deutsch-jüdischer Autoren. Band 1, München : Saur 1992, pp. 398–404

Legăturiexterne

de Oskar Baum în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei (Informații despre Oskar Baum • PICA • Căutare pe site-ul Apper)
Ausführliche Baum-Biographie von Christian Jäger, mit detaillierter Bibliographie und ausführlichem Artikel zu Das Volk des harten Schlafes Arhivat în 11 ianuarie 2016, la Wayback Machine.
Franzkafka.de Arhivat în 24 septembrie 2015, la Wayback Machine.

[5088e38557c04029da8d59eab70ff79f-1] The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021

[60aa9f9f4c7817bc4bb2a279b4fdc6ef-2] „Oskar Baum”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 4 mai 2014

[979b13a8f905a80289977a6105b5c684-3] Czech National Authority Database, accesat în 23 noiembrie 2019

[9482560c5168e4bb62e2bb6df7c94253-4] regionální databáze Knihovny města Plzně, accesat în 20 aprilie 2024

[1775a40310b724f57f2c93017388e316-5] „Oskar Baum”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 17 decembrie 2014

[89bfe44ad989ecdca9b04c73e459f833-6] „Oskar Baum”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 17 octombrie 2015

[8a2ea7448fe90705172f7ca7f50d7fb4-7] „Oskar Baum”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 1 ianuarie 2015

[8acaf22c0f06126d2fd9bcef6a59822b-8] Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-9] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[10] Weissweiler p. 100 „Staatsprüfung für Orgel”

[11] Weissweiler p. 100: „Musikkritiker der ›Prager Presse‹”.

[12] Weissweiler p. 100.

[13] Vergl. Weissweiler p. 101.

[14] Nach Weissweiler p. 101: Er konnte eine für die Ausreise nach England verlangte Steuerbescheinigung von 1920 nicht vorlegen.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]