Oxid de plumb (II)

compus chimic
Oxid de plumb (II)
Nume IUPACOxid de plumb (II)
Alte denumiriOxid plumbos Litargă
Identificare
Număr CAS1317-36-8
PubChem CID159385 14827, 159385
Informații generale
Formulă chimicăPbO
Aspectpudră roșie sau galbenă
Masă molară223,20 g/mol
Proprietăți
Densitate9,53 g/cm3
Starea de agregaresolidă
Punct de topire888 °C
Punct de fierbere1 477 °C
Structură cristalinăSistem cristalin ortorombic[1]
Sistem cristalin tetragonal[1]  Modificați la Wikidata
T : ToxicN : Periculos pentru mediu
Toxic, Periculos pentru mediu,
Fraze RR33, R61, R62, R20/22, R50/53
Fraze SS45, S53, S60, S61
NFPA 704

0
3
0
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Oxidul de plumb (II) este un compus anorganic cu formula PbO. Prezintă doi polimorfi, unul având o structură cristalină tetragonală, iar celălalt o structură ortorombică.

Obținere

modificare

Oxidul de plumb (II) se poate obține prin încălzirea plumbului metalic în aer la aproximativ 600 °C. La acestă temperatură, de asemenea poate fi produs și prin oxidarea altor oxizi de plumb: [2]

PbO2 –(293 °C)→ Pb12O19 –(351 °C)→ Pb12O17 –(375 °C)→ Pb3O4 –(605 °C)→ PbO

Descompunerea termică a azotatului de plumb (II) sau a carbonatului de plumb de asemenea este folosită pentru prepararea oxidului de plumb (II):

2 Pb(NO3)2 → 2 PbO + 4 NO2 + O2
PbCO3 → PbO + CO2

La scară industrială, PbO este obținut ca produs intermediar în cadrul extragerii plumbului din zăcămintele de plumb. De obicei, cel mai folosit zăcământ este galena (PbS). La temperatură ridicată (1400 °C) și în prezență de cocs ca și combustibil, sulfura de plumb este convertită în oxid:

2 PbS + 3 O2 → 2 (PbO + SO2)

Plumbul metalic se obține apoi prin reducerea oxidului de plumb (II) rezultat cu monoxid de carbon la aproximativ 1200 °C: [3]

PbO + CO → Pb + CO2

Referințe

modificare
  1. ^ a b https://www.artiscreation.com/yellow.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ N.N. Greenwood, A. Earnshaw, "Chemistry of Elements", 2nd edition, Butterworth-Heinemann, 1997.
  3. ^ Lead Processing @ Universalium.academic.ru. Lead processing @ Enwiki.net Arhivat în , la Wayback Machine..Accesat pe 28 mai 2014