Palatul Ancora

palat monument istoric din Timișoara, România
Palatul Ancora
Palatul Ancora în 2017
Palatul Ancora în 2017
Poziționare
Palatul Ancora se află în România Timișoara
Palatul Ancora
Coordonate45°44′50″N 21°12′37″E ({{PAGENAME}}) / 45.7471°N 21.2102°E
LocalitateTimișoara Modificați la Wikidata
JudețTimiș
ȚaraRomânia[1]  Modificați la Wikidata
AdresaBulevardul General Ion Dragalina 24, 25, 25A[1][2]
Edificare
ArhitectMartin Gemeinhardt[4]  Modificați la Wikidata
Stil arhitecturaleclectic istoricist
Tippalat (clădire cu două etaje)
Data începerii construcției24 august 1901[3]
Data finalizării7 iulie 1902[3]
Stare de conservareprecară
Materialecărămidă
Clasificare
Inclus în situlcod LMI TM-II-s-B-06098

Palatul Ancora (în maghiară Horgony-palota, în germană Das Anker Palast) este unul din imobilele istorice din zona Iosefin. Este situat pe malul Begăi în dreptul bulevardului General Ion Dragalina. Palatul a fost construit între anii 1901–1902, fiind proiectat de Martin Gemeinhardt în stil eclectic istoricist, cu un turn de inspirație medievală decorat cu o ancoră. Face parte din Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”, monument istoric având codul LMI TM-II-s-B-06098.

Istoric modificare

Zona din apropiere de pe malul Begăi era inițial cunoscută sub numele de Zum Grünen Anger (în română La Ogorul Verde). „Anger” este un cuvânt arhaic de origine germană care desemnează termenul „ogor”, acesta fiind confundat cu „Anker” (în română Ancoră).[5] Era folosită pentru grădinărit și aparținea familiei Sailer.[6] Pe colțul pe care se înalță astăzi palatul s-a construit o mică clădire în care a funcționat o perioadă Oficiul de Navigație al Portului Comercial din Timișoara. Ulterior acolo s-a deschis restaurantul „Ancora de Aur”.[7] O nepoată moștenitoare a filantropului Anton Sailer s-a măritat cu Aladár Kuderlich, fost director al Băncii de Credit, filiala Elisabetin.[6] În 1902 Kuderlich a construit pe locul restaurantului palatul cunoscut drept „Palatul Kuderlich”[3][5][6] sau „Palatul Kuderlich–Sailer”.[3][6][7] La parterul palatului a continuat să funcționeze un restaurant, confuzia cu firma restaurantului fiind acceptată în denumirea de „Palatul Ancora”, iar pe palat s-a folosit motivul decorativ al ancorei.[3][5][6][7][8]

Descriere modificare

Clădirea este situată pe malul canalului Bega, pe colțul de est al intersecției dintre Bd. General Ion Dragalina și Splaiul Tudor Vladimirescu.[5][7][8] Este o clădire mare, având la parter spații comerciale, iar la cele două etaje locuințe. Autorizația de construcție este din 24 august 1901, clădirea fiind finalizată la 7 iulie 1902.[3][5] Este considerat unul dintre primele palate proiectate de Martin Gemeinhardt.[3][5][6][7]

Stilul este eclectic istoricist cu decorațiuni neoromanice și neogotice, având frontoane supradimensionate, iar turnul de pe colț cu secțiunea circulară și acoperișul conic este de inspirație medievală.[3][5][7][8]

Monument istoric modificare

Palatul face parte din Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”, monument istoric având codul LMI TM-II-s-B-06098.[9]

Note modificare

  1. ^ a b Palatul Ancora, accesat în  
  2. ^ Mihai-Claudiu Moldovan, Palatul Ancora, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN 978-973-1958-28-6, p. 254
  4. ^ Mihai Botescu (), Arhitectura istorică din Timișoara, p. 254, ISBN 978-973-1958-28-6 
  5. ^ a b c d e f g Palatul Ancora Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  6. ^ a b c d e f Stefan Both, Povestea Palatului Ancora, una dintre cele mai frumoase clădiri din România. Construit pe vremuri de un consilier, batjocărit astăzi de un șmecher, adevarul.ro, 31 octombrie 2015, accesat 2022-07-08
  7. ^ a b c d e f Mihai-Claudiu Moldovan Palatul Ancora, heritageoftimisoara.ro, accesat 2022-07-08
  8. ^ a b c Liana Păun, Timișoara uitată: Iosefin, cartierul premierelor. Ce mistere ascund clădirile construite de mari arhitecți ai lumii, pressalert.ro, 4 mai 2014, accesat 2017-11-09
  9. ^ Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național a Județului Timiș, Lista Monumentelor Istorice: 2010 – Județul Timiș Arhivat în , la Wayback Machine., cimec.ro, accesat 2017-11-08

Legături externe modificare