Pantofiorii țarinei (film din 1944)

film de operă, realizat în 1944 de regizorii Mihail Șapiro și Nadejda Koșeverova
Acest articol se referă la filmul din 1944. Pentru alte sensuri, vedeți Pantofiorii țarinei (dezambiguizare).
Pantofiorii țarinei
Черевички
1944-Pantofiorii tarinei w.jpg
Afișul românesc al filmului
Soloha, fiul ei Vakula, Oksana și țarina
Titlu originalЧеревички
Genfilm de operă
film muzical
RegizorMihail Șapiro și Nadejda Koșeverova
Autor Mihail Grigorievici Șapiro[*][[Mihail Grigorievici Șapiro (Soviet film director (1908-1971))|​]]
Nadejda Nikolaevna Koșeverova[*][[Nadejda Nikolaevna Koșeverova (Soviet film director (1902-1989))|​]]  Modificați la Wikidata
ScenaristMihail Șapiro
Nadejda Koșeverova
Bazat peopera omonimă a compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski
StudioKazahfilm
Director de imagineEvgheni Șapiro
MontajBerta Pogrebinskaia
MuzicaPiotr Ilici Ceaikovski
DistribuțieGrigori Bolșakov
Lilia Grițenko
Sofia Golemba
Gheorghi Gumilevski
Premiera21 aprilie 1945
Durata84 minute
a/n
ȚaraUniunea Sovietică Uniunea Sovietică
Limba originalărusă
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Pantofiorii țarinei (titlul original: în rusă Черевички, transliterat: Cereviciki) este un film de operă sovietic, realizat în 1944 de regizorii Mihail Șapiro și Nadejda Koșeverova, o versiune ecranizată a operei cu același nume de Ceaikovski, al cărei libret a fost scris de poetul Iakov Polonski pe baza povestiri lui Nikolai Gogol „Noaptea de ajun”. Protagoniștii filmului sunt actorii Grigori Bolșakov, Lilia Grițenko, Sofia Golemba și Gheorghi Gumilevski.[1]

ConținutModificare

  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Soloha vrăjitoarea, mama fierarului Vakula, îi place să primească vizite. În ajunul Crăciunului, fiul ei fiind plecat de acasă, o vizitează diferiți oaspeți: „diavolul”, Golova, diaconul și Chub, tatăl Oksanei. Fiecare când aude că bate cineva la ușă, să nu fie văzut, se ascunde într-un sac. Vakula, care s-a întors întristat de la frumoasa dar capricioasa Oksana, decide să facă ordine în bojdeucă. Scoate toți sacii în nămeții din stradă, unde băieții și fetele, printre care se află și Oksana, colindă veseli. Aceasta îi cere lui Vakula să-i facă cadou pantofiori la fel de frumoși cu cei pe care îi poartă însăși țarina. Vakula călare pe „diavol”, se repede la curtea țarului și îi cere țarinei pantofiorii cei frumoși.

Între timp, sătenii Dikankăi, au observat că Vakula lipsește iar Oksanei îi pare rău că s-a purtat așa cu el. După ce a primit cadoul valoros de la Vakula care s-a întors de la curte cu pantofiorii țarinei, Oksana acceptă să se căsătorească în sfârșit cu el.

DistribuțieModificare

ReferințeModificare

  1. ^ ru Черевички (1944)
  2. ^ ru „Лилия Олимпиевна Гриценко”. Сайт «Незабываемые голоса эстрады». Arhivat din original la . Accesat în . 

LiteraturăModificare

  • Gogol, Nikolai, Serile în cătunul de lângă Dikanka, tradus de Alexandru Cosmescu și Igor Crețu, București, 2019: Editura Literatura Universală, POLIROM, p. 280 

Vezi șiModificare

Legături externeModificare