Pata, Cluj

sat în comuna Apahida, județul Cluj, România
Pata
—  sat  —

Pata se află în România
Pata
Pata
Pata (România)
Localizarea satului pe harta României
Pata se află în Județul Cluj
Pata
Pata
Pata (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°43′37″N 23°44′49″E ({{PAGENAME}}) / 46.72694°N 23.74694°E

Țară România
Județ Cluj
ComunăApahida

Atestare1229

Altitudine377 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total628 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407041
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online

Pata (în maghiară Kolozspata, colocvial Pata) este un sat în comuna Apahida din județul Cluj, Transilvania, România.

Istoric modificare

Următoarele situri arheologice din Pata au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

  • Așezarea preistorică (intravilan).
  • Tumulii [3] preistorici din punctul “Coasta Feleacului”.
  • Așezarea romană din punctul “Pusta grofului”.

În Evul Mediu sat cu populație de origine etnică mixtă (maghiari și români).

Lăcașuri de cult modificare

Biserica Ortodoxă

Biserica Reformata

Biserica Penticostala

Date geologice modificare

În hotarul de nord-vest al satului, în Valea Sărată, există o suprafață largă și joasă, care acoperă o intruziune de sare gemă. Conformația diapiră a sării este trădată de înclinarea pronunțată a stratelor marno-argiloase tortonian superioare din axul anticlinalului Aiton-Pata. Tot aici există un izvor sărat, cu proprietăți terapeutice.

Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului[4] amintește o exploatare relativ mică de sare în perioada romană la Pata. Tot el subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea.

Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.

Bibliografie modificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Note modificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
  4. ^ Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră în Dacia Romană, Cluj-Napoca, 1996

Imagini modificare