Pepin cel Scurt
Date personale
Născut715 d.Hr.[3] Modificați la Wikidata
Liège, Imperiul Franc[1] Modificați la Wikidata
Decedat (53 de ani)[4] Modificați la Wikidata
Saint-Denis, Franța[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala din Saint-Denis Modificați la Wikidata
PărințiCarol Martel[2][6]
Rotrude de Trier[*][1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriCarloman (fiul lui Carol Martel)[7]
Grifo[1]
Bernard[*][[Bernard (Frankish noble)|​]][1]
Hieronymus[*][[Hieronymus (French feudatory)|​]][1]
Remigius Rothomagensis[*][[Remigius Rothomagensis (Archbishop of Rouen)|​]][1]
Hiltrud[*][[Hiltrud (German duchess)|​]][1]
Alda[*][1]
Landrada[*][[Landrada (Belgian saint)|​]][1] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuBertrada de Laon[*] (din )[1] Modificați la Wikidata
CopiiCarol cel Mare[8][9]
Carloman I[10][11]
Gisela[*][12]
Pepin[*][13]
Chrothais[*][13]
Adelais[*][13] Modificați la Wikidata
Ocupațiemonarh Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurirege al francilor ()[1]
Familie nobiliarăDinastia Carolingiană[2]
Majordom al palatului regal[*] Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorCarol Martel
Rege al francilor Modificați la Wikidata
Domnienoiembrie 751 d.Hr. –
PredecesorChilderic III[*][[Childeric III (King of Francia)|​]]
SuccesorCarloman I
Semnătură

Pepin cel Scurt (germană Pippin der Jüngere, Pippin III., latină Pippinus Minor, franceză Pépin III, Pépin le Bref; n. 715 d.Hr., Liège, Imperiul Franc – d. , Saint-Denis, Franța), fiu al lui Carol Martel și tatăl lui Carol cel Mare, a fost Hausmeier (castelan însărcinat cu administrarea curții și domeniilor regale) care a devenit ulterior regele francilor. Supranumele „cel Scurt” se datorează staturii sale mici.

Viața modificare

 
Childerich III. va fi tuns înainte de intrare în mănăstire.

Născut în anul 714 ca al doilea fiu al lui Carol Martel, Pepin cel Scurt a fost educat în Mănăstirea Saint-Denis.

La moartea tatălui său (741) regatul este împărțit între Pepin și fratele său vitreg Carloman (741- † 17 iulie 754 în Viena), care devine hausmeier al Austrasiei, Alemaniei (germanii de pe Eba) și Thuringiei, iar Pepin primește Neustria (ținutul dintre râurile Loire și Sena), Burgundia (centrul Franței, capitala Dijon) și Provence.

Această moștenire nu este recunoscută de fratele mai mic Grifo care va fi închis într-o mănăstire. Puterea lor nefiind consolidată, cei doi frați ajută pe tron ca rege pe Childeric III. (* 720, † 23 ianuarie 752). La început a fost o cooperare între ei, dar apoi au fost zvonuri care au dezmințit aceasta, când Carloman s-a retras (747) în mănăstirea Monte Cassino cedând probabil lui Pepin, nu tocmai benevol, teritoriile moștenite.

Pepin lasă ca fiul lui Carloman, Drogo, să fie dus într-o mănăstire, împreună cu ceilalți fii ai fratelui său, preluând toate drepturile de moștenitor.

Pe tronul Bavariei pune sub tutelă francă pe fiul lui Tassilo III, Odilos, trebuind să înăbușe răzvrătirea fratelui său vitreg Grifo.

 
Piatră funerară a lui Pepin cel Scurt și soția lui, regina Bertrada (cea tânără) (în franceză Berthe), în Bazilica Saint Denis

După tradiție, urmau pe tron regii din linia merovingiană. Pepin, pentru a-și asigura succesiunea pe tron, îl trimite la papa Zaharia pe unul dintre sfătuitorii săi, Fulrad, care-l convinge pe papă să-l accepte ca rege pe Pepin. Adunarea de la Soissons (751) alege ca rege al francilor pe Pepin cel Scurt. Childeric III, ultimul rege merovingian, este înlăturat de pe tron, fiind închis într-o mănăstire, iar în locul său este uns, ca nou rege, Pepin cel Scurt.

Izbucnesc conflicte între Aistulf regele longobarzilor (749 - 756) și papă. Longobarzii asediază Roma. La cererea de ajutor a papei Ștefan al II-lea (752-757), armata francă intervine și îi învinge pe longobarzi. Pepin cel Scurt dăruiește papei teritoriile din jurul Romei cucerite de la longobarzi (exarhatul de Ravenna și ducatul de Roma). Darul acesta, cunoscut în istorie ca Donația pepiniană (1756), pecetluiește alianța dintre papă și Pepin, care reformează biserica francă subordonând-o papei. Actul de fundare a statului papal este Patrimonium Sancti Petri.

Între anii 753 - 757 duce războaie pentru a înfrânge rezistența saxonilor față de creștinism și oprește expansiunea spre nord a maurilor, iar în anul 757 îl determină pe prințul Tasilo III de Bavaria să depună jurământul de vasal al francilor.

Înainte de moartea sa (768), Pepin împarte regatul franc între cei doi fii ai săi, Carloman și Carol cel Mare.

Note modificare

  1. ^ a b c d e f g h i j k La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 181-185  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 181-184  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b „Pepin cel Scurt”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b Karl der Große (Originalausgabe)[*][[Karl der Große (Originalausgabe) (1st edition of the book by Matthias Becher)|​]], p. 45  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ http://encyclopedia.kids.net.au/page/st/St._Denis_Basilica  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ IeSBE / Pipin[*][[IeSBE / Pipin (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 179-181  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 191-197  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ IeSBE / Karl Veliki[*][[IeSBE / Karl Veliki (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 185-186  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ IeSBE / Karloman[*][[IeSBE / Karloman (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  12. ^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 186-187  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  13. ^ a b c La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 187  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Vezi și modificare

Legături externe modificare