Pietrele lui Solomon alcătuiesc o zonă de interes turistic, situată în partea sud-vestică a cartierului Șchei din municipiul Brașov, Transilvania, România.

Pietrele lui Solomon

- Zonă turistică -
Informații generale
Țară
 România
Județ
Brașov
Oraș
Brașov
Coordonate
45°37′07″N 25°33′23″E ({{PAGENAME}}) / 45.61861°N 25.55639°E
Curs de apă
Râul Valea cu Apă
Evenimente
Junii Brașovului
Trasee turistice
Șchei - Poiana Brașov
„Între Chietri” - zonă amenajată pentru picnic

Localizare

modificare

Pietrele lui Solomon se află în partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătute de râul Valea cu Apă (cunoscut de localnici sub denumirea de râul Solomon), un afluent al râului Șcheiu.

Legenda spune că numele acestor stânci vine de la un rege maghiar, Solomon, care în fuga lui de urmăritori, ar fi sărit cu calul peste valea ce străbate cele două stânci, regele scăpând cu viață, iar dușmanii săi căzând în prăpastie[1].

Julius Teutsch, cronicar sas (inițiatorul înființării Muzeului săsesc al Țării Bârsei[2]), care a scris Etnografia Țării Bârsei, descoperă la începutul secolului al XX-lea (în anul 1913) o fortificație antică (cetate dacică) aflată în amonte de Valea cu Apă, în locul cunoscut de șcheieni sub denumirea de „Între Chietri”, loc în care, din vremuri imemoriale, urcau Junii din Șcheii Brașovului în Miercurea Paștilor pentru a desfășura ritualul aruncării buzduganului și a juca hora junilor. Azi acest eveniment tradițional al șcheienilor este cunoscut sub numele de „Coborârea Junilor în Cetate și urcarea la Pietrele lui Solomon” fiind realizat de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi. în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov. Ziua în care a fost fixat acest eveniment este întotdeauna prima duminică după Duminica Paștilor, cunoscuta sub numele de Duminica Tomii.

Descriere

modificare

Pietrele lui Solomon reprezintă o arie naturală în al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni geologice (abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, turnuri), fenomene carstice de un deosebit interes peisagistic și turistic. Cheiul este străbătut de un mic pârâu (Valea cu Apă ce formează mai multe cascade și un mic defileu) și un drum forestier ce leagă Șcheiul de stațiunea turistică Poiana Brașov. În abruptul drept din apropierea primei stânci ce străjuiește drumul (între Poiană și Brașov) forestier, se află un izvor („izvorul L.I.D”.).

Astăzi întreaga zonă este amenajată pentru plimbări în aer liber, relaxare, picnic[3] sau cățărare pe abrupturile stâncoase din cheile Pietrelor.

Biodiversitate

modificare

Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări printre care unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[4] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa)[5], jder (Martes martes), râs eurasiatic (Lynx lynx)[6], vulpe roșcată (Vulpes vulpes crucigera), veveriță (Sciurus carolinensis), stăncuță (Corvus monedula), ciocârlie (Alauda arvensis), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), erete-vânăt (Circus cyaneus), scatiu (Carduelis spinus), grangur (Oriolus oriolus), sfrâncioc-roșiatic (Lanius collurio), presură galbenă (Emberiza citrinella), codobatură (Motacilla alba)[7].

Flora are în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori; caracteristică Masivului Postăvarul, grupare montană ce aparține lanțului carpatic sudic al Orientalilor (Carpații de Curbură)[8].

Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), pin de pădure (Pinus sylvestris), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus), carpen (Carpinus betulus) sau alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), merișor (Vaccinium vitis-idaea), bârcoace (Cotoneaster nebrodensis), afin (Vaccinum myrtillus L.), soc negru (Sambucus nigra), mur (Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus), măceș (Rosa canina)[9].

 
Brândușă de toamnă (Colchicum autumnale)

La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași Directivă a CE 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[4].), printre care: clopoțel de munte (Campanula carpatica), flămânzică (Draba nemerosa), coroniște (Coronilla varia), gălbinele (Lysimachia punctata), vinețeaua (Centaurea micronthos), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), floarea paștilor (Anemone ranunculoides), păștiță (Anemone nemorosa), sugărel (Teucrium montanum), strașnic (Asplenium thricomanes), albăstriță (Centaurea micranthos) sau ghiocel (Galanthus L.), ciuboțica cucului de munte (Primula elatior), coada-iepurelui (Sesleria rigida), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), nemțișor de stâncă (Consolida regalis), obsigă (Bromus barcensis), omag galben (Aconitum anthora), stupiniță (Platanthera bifolia), coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), zambilă sălbatică (Hyacinthella leucophaea), piperul-lupului (Asarum europaeum)[10], steliță vânătă (Aster amellus), untul-vacii (Orchis morio), stupiniță (Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), limba cucului (Botrychium matricariifolium), sânziene albe (Galium mollugo), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris),[11]

Obiective turistice aflate în vecinătate

modificare

În vecinătatea zonei naturale se află câteva obiective (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

 
Muzeul Prima Școală Românescă

Manifestare culturală

modificare
 
Juni Albiori în centrul vechi al Brașovului

Junii din Șcheii Brașovului și Brașovul vechi - eveniment tradițional cu ritualuri pre-creștine și ceremonial creștin.

Cea mai cunoscută manifestare culturală a Junilor este „Ziua de călări” sau „Coborârea în Cetate”, o defilarea călare a cetelor de juni prin Șchei și centrul vechi al Brașovului. Grupurile de Junii Tineri, Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori coboară călare din Șcheii Brașovului și defilează pe străzile din centrul vechi al Brașovului, după care urcă la Pietrele lui Solomon, unde, după aruncarea buzduganului și Hora Junilor începe o petrecere în aer liber.

Manifestarea culturală are loc în fiecare an în Duminica Tomii, prima duminică după Paști.

Vezi și

modificare
  1. ^ Translivania-online.ro - Legende și mituri - Pietrele lui Solomon Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 29 august 2012
  2. ^ Enciclopediaromâniei.ro - Muzeul săsesc al Țării Bârsei[nefuncțională]; accesat la 29 august 2012
  3. ^ Dexonline.ro - Definiție picnic; accesat la 29 august 2012
  4. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 27 martie 2015
  5. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Sus scrofa; accesat la 27 martie 2015
  6. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 27 martie 2015
  7. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Postăvarul Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 iunie 2014
  8. ^ Carpatii.org - Ghid montan Masivul Postăvarul - prezentare; accesat la 29 august 2012
  9. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Postăvarul (sit de importanță comunitară) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 27 martie 2015
  10. ^ Specia floristică Asarum europaem mai este cunoscută și sub denumirea de pochivnic
  11. ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României[nefuncțională]; accesat la 29 august 2012
  12. ^ Crestinortodox.ro - Biserica ortodoxă Sfânta Treime din Șcheii Brașovului; accesat la 30 august 2012
  13. ^ hu:Bolgárszegi evangélikus templom; accesat la 30 august 2012
  14. ^ Primascoalaromaneasca.ro - Muzeul Prima Școală Românescă, Brașov, România; accesat la 30 augus 2012

Galerie de imagini

modificare

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Pietrele lui Solomon la Wikimedia Commons

Reportaje