Plantaginacee
| Plantaginaceae | |
 Plantago major | |
| Clasificare științifică | |
|---|---|
| Supradomeniu | Biota |
| Supraregn | Eukaryota |
| Regn | Plantae |
| Subregn | Viridiplantae |
| Infraregn | Streptophyta |
| Diviziune | Tracheophytes |
| Subdiviziune | Spermatophytes |
| Ordin | Lamiales |
| Familie | |
| Plantaginaceae[1][2][3][4][5] | |
| Juss., 1789 | |
| Tip taxonomic | |
| Plantago L., 1753 | |
Modifică date / text  | |
Plantaginaceele (Plantaginaceae) este o familie de plante superioare angiosperme dicotiledonate din ordinul Lamiales care cuprinde 90 de genuri cu cca 1700 de specii de plante erbacee, rareori arbustive, răspândite pe tot globul. Flora României conține 19 specii ce aparțin la două genuri: Plantago și Littorella. Unele specii sunt plante medicinale ca Plantago major (pătlagină mare), Plantago lanceolata (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia Scrophulariaceae sunt transferate în familia Plantaginaceae.
Descrierea
modificarePlantaginaceele sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție face Plantago indica, cu tulpina ramificată și foliată), florifere, lipsite de frunze, terminate cu inflorescențe.
Frunzele sunt de cele mai multe ori grupate în rozetă bazală din mijlocul căreia se ridică tulpina; cele tulpinale alterne (opuse), toate sunt simple, întregi sau divizate, sesile, fără stipele.
Inflorescențele dispuse la vârful tulpinii sunt spiciforme (spic) sau capituliforme, pedunculate, rareori solitare, mai mult sau mai puțin alungite. Florile sunt mici, tubuloase, bisexuate (hermafrodite) sau unisexuate, actinomorfe sau ușor zigomorfe, tetraciclice, tetramere (tipul 4), cu învelișuri florale persistente, grupate în spice la vârful tulpinii.
Caliciul gamosepal, persistent, cu trei, patru sepale. Corola gamopetală regulată, tubuloasă (cu un tub corolar scurt), cu 4 lacinii membranoase. Androceu din 4 stamine, rar 2, cu filamente egal de lungi, concrescute de tubul corolei la diferite înălțimi , lung exserte. Gineceul din 2 (rar 1) carpele concrescute, cu un ovar superior liber, 1-2 locular, în fiecare locul 1 sau numeroase ovule anatrope sau apotrope. Placentația centrală. Stil lung, filiform, terminat cu un stigmat capitat întreg sau bilobat. Formula florală: ⚥✴ K(4) [C(4), A4] G(2).
Fructul este o capsulă membranoasă de tipul pixidei, transversal dehiscentă printr-un căpăcel. Semințe albuminate de diferite forme, cu embrion drept, mai rar ușor curbat.
Specii din România
modificareFlora României conține 19 specii ce aparțin la 2 genuri (fără genurile care făceau parte din familia Scrophulariaceae, dar în prezent incluse în familia Plantaginaceae): [6][7][8][9]
- Littorella
- Littorella uniflora – Chenarul bălților
- Plantago
- Plantago altissima – Pătlagină
- Plantago argentea – Pătlagină
- Plantago atrata – Pătlagină
- Plantago cornuti – Pătlagină
- Plantago coronopus – Pătlagină
- Plantago gentianoides – Pătlagină
- Plantago holosteum – Pătlagină
- Plantago lanceolata – Pătlagină cu frunze înguste, Pătlagină îngustă
- Plantago major – Pătlagină mare, Pătlagină lată
- Plantago maritima – Pătlagină
- Plantago maxima – Pătlagină
- Plantago media – Pătlagină mijlocie
- Plantago arenaria (sin. Plantago scabra, Plantago indica) – Ochiul lupului
- Plantago schwarzenbergiana – Pătlagină
- Plantago sempervirens – Pătlagină
- Plantago strictissima – Pătlagină
- Plantago tenuiflora – Pătlagină
- Plantago uliginosa – Pătlagină
Specii din Republica Moldova
modificareFlora Republicii Moldova conține 8 specii ce aparțin unui singur gen (fără genurile care făceau parte din familia Scrophulariaceae, dar în prezent incluse în familia Plantaginaceae): [10] [11] [12]
- Plantago
- Plantago cornuti – Pătlagină Kornut
- Plantago lanceolata – Pătlagină cu frunze înguste, Pătlagină îngustă
- Plantago major – Pătlagină mare
- Plantago maritima – Pătlagină maritimă
- Plantago maxima – Pătlagină maximă
- Plantago media – Pătlagină medie
- Plantago media subsp. stepposa (sin. Plantago urvillei) – Pătlagină de stepă Pătlagină medie de stepă
- Plantago scabra – Pătlagină scabră
- Plantago tenuiflora – Pătlagină tenuifloră
Sistematica
modificareFamilia a fost cunoscută sub mai multe nume:
- Antirrhinaceae Pers.
- Aragoaceae D.Don
- Callitrichaceae Link nom. cons.
- Chelonaceae Martinov
- Digitalaceae Martinov
- Ellisiophyllaceae Honda
- Globulariaceae DC. nom. cons.
- Gratiolaceae Martinov
- Hippuridaceae Vest nom. cons.
- Littorellaceae Gray
- Psylliaceae Horan.
- Sibthorpiaceae D.Don
- Veronicaceae Cassel[13]
Mai multe genuri care erau incluse clasic în familia Scrophulariaceae au fost recent transferate în familia Plantaginaceae. Astfel genurile întâlnite în România ca Antirrhinum, Cymbalaria, Digitalis, Gratiola, Kickxia, Linaria, Misopates, Penstemon, Veronica care făceau parte din familia Scrophulariaceae în prezent sunt incluse în familia Plantaginaceae.
Note
modificare- ^ Reveal System of Classification
- ^ Summary of recent systems of angiosperm classification[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Flowering Plants (PDF)
- ^ An Updated Classification of the Class Magnoliopsida (“Angiospermae”)[*], p. 137 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ An update of the Angiosperm Phylogeny Group classification for the orders and families of flowering plants: APG III[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Beldie Al. Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare. București: ed. Academiei Române, 1977-1979, vol. I-II.
- ^ Ciocârlan V. Flora ilustrată a României. București: Ceres, 2009.
- ^ Flora Republicii Populare Romîne. Redactor principal: Acad. Traian Săvulescu. Volumul VIII. Editura Academiei Republicii Populare Romîne. București 1961
- ^ I. Prodan, Al. Buia. Flora mică ilustrată a României. Ediția a V-a. Editura Agro-Silvică. București, 1966
- ^ Гейдеман T. Определитель высших растений Молдавской ССР. Кишинев, 1986.
- ^ Negru A. Determinator de plante din flora Republicii Moldova. Chișinău, 2007.
- ^ A. Negru, A. Ștefîrța, V. Cantemir, ..; Lumea vegetală a Moldovei . Vol. 3 : Plante cu flori - II : Clasa Magnoliopsida, subclasele, Dilleniidae, Lamiidae, Asteridae. Acad. de Științe a Moldovei Fondul Ecologic Național . ─ Chișinău : Știința, 2006
- ^ „Family: Plantaginaceae Juss., nom. cons”. Germplasm Resources Information Network. . Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Angelonieae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Antirrhineae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Callitricheae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Cheloneae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Digitalideae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Globularieae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Gratioleae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Hemiphragmeae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Plantagineae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Russelieae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Sipthorpieae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
- ^ „GRIN Genera of Plantaginaceae tribe Veroniceae”. Germplasm Resources Information Network. Accesat în .
