Constantin Cantacuzino (postelnic)

(Redirecționat de la Postelnicul Constantin Cantacuzino)
Constantin Cantacuzino (postelnic)
Date personale
Născut1598 Modificați la Wikidata
Decedat1663 (65 de ani)[1] Modificați la Wikidata
PărințiAndronic Cantacuzino
(Eirene) Rhaulaina|Rhallis[*][[(Eirene) Rhaulaina|Rhallis |​]][2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriIordache Cantacuzino[*][[Iordache Cantacuzino (Bef 1595 - 1663)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuElina Cantacuzino Modificați la Wikidata
CopiiȘerban Cantacuzino
Stanca Brâncoveanu
Constantin Cantacuzino[2]
Drăghici Cantacuzino[2]
Mihail Cantacuzino (spătar)[2]
Elena 'Ilinca' Cantacuzina-Vlasiei[*][[Elena 'Ilinca' Cantacuzina-Vlasiei (1638 -)|​]][2]
Maria 'Marica' Cantacuzina-Vlasiei[*][[Maria 'Marica' Cantacuzina-Vlasiei (1634 -)|​]][2] Modificați la Wikidata

Constantin Cantacuzino (cunoscut în istoriografia română drept postelnicul Constantin Cantacuzino; n. 1598 – d. 20 decembrie 1663), fiul lui Andronic Cantacuzino,[3] a fost un boier influent din Țara Românească, unul din cei mai apropiați dregători ai lui Matei Basarab. Printre copiii săi erau Șerban Cantacuzino (domn al Țării Românești), umanistul și politicianul Constantin Cantacuzino stolnicul, dregătorul și marele ctitor Mihai Cantacuzino și Stanca (măritată Brâncoveanu), mama domnului Constantin Brâncoveanu.

Amenințat cu moartea de către Mihnea al III-lea, în august 1658 s-a refugiat în Transilvania și apoi în Moldova. A fost extrădat și judecat de turci, dar a scăpat de acuzația de hiclenie.

La începutul domniei lui Grigore I Ghica era în relații foarte bune cu acesta, dar pârât de Stroe Leurdeanu și Dumitrașcu Cantacuzino că în lipsa din țară a domnului a complotat împotriva acestuia, a fost strangulat din ordinul lui Grigore Ghica în trapeza Mânăstirii Snagov, în 20 decembrie 1663. A fost înmormântat la Mânăstirea Mărgineni.[4]

Postelnicul a fost căsătorit cu Elina Cantacuzino, fiica voievodului Radu Șerban. Împreună au avut șase fii[5], toți ajungând la înalte dregătorii, caz unic în istoria Țării Românești, după cum observa istoricul Nicolae Stoicescu.

Fii:

Fiice:

  • Marica, căsătorită cu marele spătar Pană Filipescu și cu marele logofăt Radu Crețulescu
  • Stanca, căsătorită cu Papa Brâncoveanu, mama lui Constantin Brâncoveanu
  • Ancuța, căsătorită cu postelnicul Ianachi Catargi și cu comitele Stoian Florescu


Descendenții postelnicului Constantin Cantacuzino

 
 
 
 
Constantin
Cantacuzino
 
Elina
Cantacuzino
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Stanca (căs.
Brâncoveanu)
 
  Șerban
Cantacuzino
 
Constantin
Cantacuzino
 
Mihai
Cantacuzino
 
  Alții  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  Constantin
Brâncoveanu
 
 
 
 
 
  Ștefan
Cantacuzino
 
 
 
 
Sursă: Stoicescu, Nicolae (), Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII, București: Editura enciclopedică română 

Referințe

modificare
  1. ^ Constantin Cantacuzino, Genealogics 
  2. ^ a b c d e f Genealogics 
  3. ^ Octav-George Lecca, Familiile boerești române, București, 1899, p. 132
  4. ^ Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova, sec. XIV-XVII, Editura enciclopedică română, București, 1971, p. 135
  5. ^ Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint, Ploiești. p. 103. 

Bibliografie

modificare
  • Stoicescu, Nicolae (), Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII, București: Editura enciclopedică română 
  • Șerban, Constantin (), Constantin Brîncoveanu, București: Editura Tineretului