Poziția fortificată „Traian”
| Poziția fortificată „Traian” | |
| Fondată |  |
|---|---|
| Țară |  România |
| Ramură | Lucrări permanente de fortificații |
| Tip | Strategic |
| Rol | Asigurarea unei puternice linii defensive în Moldova Occidentală |
| Misiuni | Ofensiva Uman–Botoșani Prima Ofensivă Iași-Chișinău Operațiunea Iași-Chișinău |
Modifică date / text  | |
„Poziția fortificată „Traian” a reprezentat un sistem fortificat de apărare[1] amenajat între râurile Prut și Siret, destinat barării accesului în adâncimea Moldovei, spre sud.[2] Edificat pe direcția Târgu Neamț – Iași,[3] acesta a fost amenajat la sud de șoseaua Iași–Târgu Frumos, valorificând pentru a opri pătrunderea inamicului spre sud aspectul frământat, deluros al terenului existent.[2]
Vezi și articolul: [[]]Vezi și articolele Coasta Iașilor și Culoarul BahluiuluiVezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Un loc important din punct de vedere strategic, regiunea Târgu Frumos se preta unui atac cu numeroase unități de blindate, drept care autoritățile au decis, în 1939 dată fiind declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, construirea unui sistem de fortificații în acest areal. Lucrările au fost abandonate în luna iunie 1941, dată fiind intrarea României în război. În toamna anului 1943 însă, dat find că frontul se apropia tot mai mult de frontierele României, execuția proiectului a fost reluată de autorități.[4]
Vezi și articolul: Șaua Ruginoasa–StrungaVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Avantajul principal al acestei poziții de apărare era că asigura o linie mai scurtă a frontului de contact și respectiv o densitate mai mare a forțelor, în cazul unei ofensive sovietice de succes, ceea ce oferea o șansă mai mare defensivei româno-germane.[2] Acesta oferea, de asemenea, prin scurtarea linie frontului posibilitatea creării de rezerve de forțe.[5] Deși puternică în calitate de poziție de apărare, era totuși dezavantajată de necesitatea unor ocoluri mari și mult înapoia frontului, în spatele său, impuse de configurația terenului și de rețeau proastă de drumuri existente în respectivul sector.[1]
Vezi și articolul: [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele [[]], [[]] și [[]]Vezi și articolele DN28, Calea ferată Pașcani–Iași, Zona de Operații Est (România) și Direcția Operativă PodolicăVezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Destinată unei eventuale replieri organizate, această poziție avea la 15 km în față Poziția fortificată „Dacia”, destinată acoperirii comunicației Iași – Târgu Fumos.[2]
Vezi și articolul: Operațiunea Iași-ChișinăuVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Referințe
modificare- ^ a b Corneanu, Constantin; Pregătirea militară a Bătăliei Moldovei (aprilie – august 1944) în Bencze, Iosif & Boțoghină, Iulian-Stelian & Olteanu, Marius-Marian & Ungureanu, George-Daniel (coord.); Armata Română și Anul de răscruce 1944; Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei; București; 2024; pp. 181 – 198; accesat la 12 octombrie 2024
- ^ a b c d Apogeul crizei politico-militare..., Ionescu, 1980, 1980, p. 1654
- ^ Duțu, Alexandru; Concepția militară românească privind apărarea țării în fața ofensivei sovietice (martie–august 1944); Revista istorică, Serie nouă, Tom V, Nr. 9-10 Septembrie-Octombrie 1994; p. 886; accesat la 12 octombrie 1944
- ^ Stănescu, Mihai; Invazia eșuată a Armatei Roșii în România: Bătălia de la Târgu Frumos; Historia; accesat la 13 octombrie 2024
- ^ Apogeul crizei politico-militare..., Ionescu, 1980, p. 1653
Bibliografie
modificare- Ionescu, Mihail. E; Apogeul crizei politico-militare a Regimului Antonescian in preajma declanșării insurecției din august 1944; Revista de Istorie, Tomul 33, Nr. 9, septembrie 1980; pp. 1651-1668