Șaua Ruginoasa–Strunga
| Șaua Ruginoasa–Strunga | |
| Văi | Râul Siret Râul Bahluieț |
|---|---|
| Ascensiune începând din | Pașcani Târgu Frumos |
| Drum de acces | DN28A DN28 |
| Perioadă de închidere | Deschis iarna |
  Șaua Ruginoasa–Strunga (România) | |
Modifică date / text  | |
Șaua Ruginoasa–Strunga (sau Poarta Târgu Frumos) este o subunitate geografică a Podișului Moldovei,[1] respectiv o subunitate morfologică a culmii situate pe stânga Siretului[2] care, asigură legătura dintre Culoarul Siretului și bazinul hidrografic Jijia-Bahlui,[3] respectiv dintre vâile râurilor Siret și Prut.[4]
Vezi și articolul: [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele [[]], [[]] și [[]]Vezi și articolele DN28A, DN28, Drumul european E583 și Culoarul BahluiuluVezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Aparține de Podișul Sucevei, fiind situată la contactul estic al acestuia cu Podișul Central Moldovenesc.[1] Aspectul său este de zonă mai coborâtă (înșeuare) care separă două masive, datorită sculptării mai adânci a reliefului de către factorii externi.[5] Se găsește la sud-vest de Câmpiei Moldovei,[3] pe care o mărginește,[6] la sud de Dealul Mare al Hârlăului și la est de Dealul Moțca, cu care se învecinează peste Siret.[7] Deși relieful său este mai neted decât în Podișului Sucevei[1] suprafețele șeii sunt mai fragmentate decât cele situate la nord de aceasta, fiind sculptate în roci mai moi, argilo-nisipoase.[8]
Având caracter geografic de punct obligatoriu de trecere spre spre vest,[9] de-a lungul istoriei poarta de la Târgu Frumos a reprezentat una dintre căile de intensă circulație a comunităților umane, a influențelor culturale și a artefactelor.[3] Astfel, ea se află situată pe unul dintre drumurile comerciale care legau partea centrală a Moldovei de țările și provinciile învecinate: drumul mare al Siretului care, venea prin Șaua Ruginoasa, trecea prin Iași și se ducea spre est prin vadul Prutului de la Țuțora.[10] În fața sa este situat orașul Târgu Frumos, la rândul său nod de drumuri comerciale.[4]
Vezi și articolul: [[]]Vezi și articolele Bătălia de la Târgu Frumos și Prima Ofensivă Iași-ChișinăuVezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Referințe
modificare- ^ a b c Văleanu, Mădălin; Considerații de ordin geografic, geologic și paleoecologic privind complexul tumular de la Movileni în 147. Movileni, com. Heleșteni, jud. Iași Punct: la Movile Cod sit: 97492.01; cimec.ro; accesat la 29 septembrie 2024
- ^ Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 25
- ^ a b c Ursulescu, Nicolae & Boghian, Dumitru & Haimovici, Sergiu & Cotiugă, Vasile & Coroliuc, Anca;Cercetări interdisciplinare în așezarea precucuteniană de la Târgu Frumos (jud. Iași). Aportul arheozoologiei.; Acta Terrae Septemcastrensis I; Editura Economică – București; Sibiu; 2002; ISSN 1583-1817; pp.29-54; accesat la 29 septembrie 2024
- ^ a b Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 81
- ^ Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 26
- ^ Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 16
- ^ Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 14
- ^ Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 24
- ^ Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 58
- ^ Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 70
Bibliografie
modificare- Șandru, I. & Băcăuanu, V. & Ungureanu, Al; Județul Iași; Editura Academiei Republicii Socialiste România; București, 1972
- Lectură suplimentară
- Tufescu, Victor; O regiune de vie circulație - poarta Târgului Frumos; M. O. „Imprimerie Națională”; București; 1941