Wikipedia

Primăria Municipiului Timișoara

organizație administrativă locală
Primăria Municipiului Timișoara

Stema Municipiului Timișoara
Tip Autoritate a administrației publice locale
Guvernare Primar
Consiliu local
Primar Dominic Fritz
Viceprimari
  • Ruben Lațcău
  • Cosmin Gabriel Tabără Amânar
Secretar Caius Sorin Șuli
Administrator public Matei Creiveanu
Sediu Bulevardul C.D. Loga, nr. 1, Timișoara
Website https://www.primariatm.ro/

https://www.facebook.com/primariatm/

Primăria Municipiului Timișoara
Clădirea Școlii Superioare de Comerț, astăzi sediul primăriei
Clădirea Școlii Superioare de Comerț,
astăzi sediul primăriei
Poziționare
Primăria Municipiului Timișoara se află în România Timișoara
Primăria Municipiului Timișoara
Primăria Municipiului Timișoara
Coordonate45°45′04″N 21°13′35″E ({{PAGENAME}}) / 45.7511°N 21.2264°E
LocalitateTimișoara, Timiș Modificați la Wikidata
ȚaraRomânia[1]  Modificați la Wikidata
AdresaBd. Loga C.D. 1, municipiul Timișoara[1]
Edificare
ArhitectLászló Székely
Stil arhitecturalneoromânesc eclectic
Data începerii construcției14 mai 1914
Data finalizării1929
Stare de conservarefoarte bună
Materialecărămidă
ProprietarPrimăria Municipiului Timișoara
Clasificare
LMITM-II-m-B-06144
Prezență onlinesite web oficial
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Primăria Municipiului Timișoara este structura funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale din Timișoara.[2] În fruntea conducerii instituției se află primarul municipiului, Dominic Fritz.[3]

Din 1949 primăria funcționează în fostul local al Școlii Superioare de Comerț, clădire declarată monument istoric cu codul LMI TM-II-m-B-06144.[4]

Istoric modificare

După cucerirea în 1716 a Cetății Timișoara de către trupele habsburgice, o perioadă de timp viața civilă a fost administrată de doi magistrați (primari), fiecare reprezentând câte una din comunitățile majoritare: magistratul german reprezenta comunitatea germană, iar magistratul rascian comunitatea sârbă. Pentru fiecare s-au clădit sedii proprii.

Sediul magistratului german era în actuala Piață a Libertății, la nr. 1. Construcția primăriei comunității germane a început în 1731 și a fost finalizată în 1734, când a fost dată în funcțiune.[5]

Sediul magistratului rascian era pe actuala stradă Gheorghe Lazăr, la nr. 2, unde actual se află Liceul „Nikolaus Lenau”. Terenul pe care se afla a fost parcelat în 1759, iar construcția primăriei comunității rasciene a început în 1760 și a fost finalizată în 1761, când a fost dată în funcțiune.[6][7]

În 1880 cele două primării au fost contopite, magistrat fiind Pietro A. del Bondio.[7] Primăria a continuat să funcționeze în localul din Piața Libertății până în 1949.[8] În prezent acest local este cunoscut drept „Primăria veche”, fiind declarat monument istoric cu codul LMI TM-II-m-A-06142.[4]

În 1949 primăria a fost mutată în localul fostei Școli Superioare de Comerț.[9][10][11]

Conducerea primăriei modificare

Primarul Timișoarei este Dominic Fritz (USR). Cei doi viceprimari sunt Ruben Lațcău (USR) și Cosmin Gabriel Tabără Amânar (PNL).[3]

Componența Consiliului Local al Municipiului Timișoara în urma alegerilor din 27 septembrie 2020:[12]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Salvați România13             
Partidul Național Liberal9             
Partidul Social Democrat3             
Partidul PRO România2             

Sediul primăriei modificare

Sediul primăriei este pe bd. Constantin Diaconovici Loga, nr. 1. Clădirea a fost proiectată în 1914 de László Székely, inițial pentru Școala Superioară de Comerț (în maghiară A Felső Kereskedelmi Iskola).[9][13] Deoarece în epocă fetele și băieții învățau în clase diferite, clădirea are două intrări pe aceeași fațadă, de sud. La parterul și primul etaj al clădirii erau prevăzute săli de clasă separate, biroul directorului, sălile profesorale și laboratoarele. La etajul al doilea erau săli de clasă care puteau fi folosite alternativ de fete și băieți. La fel urma să fie folosită o sală de gimnastică, prevăzută. Inițial, urmau să fie construite doar două fațade, clădirea putând fi extinsă ulterior după necesități.[14] Construirea a început la 14 mai 1914[15] în antrepriza lui Artur Tunner, însă lucrările au fost oprite de izbucnirea Primului Război Mondial în momentul când ajunseseră la nivelul planșeului parterului.[14] Lucrările au fost reluate în 1924 în antrepriza lui Stefan Pautz și Alexandru Ioțcu, în 1925 ajungându-se la nivelul acoperișului. S-a reproiectat decorarea fațadelor în stil neoromânesc eclectic de către arh. Adrian Suciu, finisajele exterioare fiind terminate în 1929.[11][15][16][17]

Note modificare

  1. ^ a b Monuments database,  
  2. ^ „LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001 Legea administrației publice locale”. cdep.ro. Accesat în . 
  3. ^ a b Primăria Municipiului Timișoara: Conducerea Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2022-09-16
  4. ^ a b Lista monumentelor istorice 2015: Județul Timiș, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 113 Bis/15.II.2016, accesat 2022-09-16
  5. ^ Cartarea monumentelor istorice din Situl urban "Cetatea Timișoara" – Cvartal 24 Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2022-09-16
  6. ^ Cartarea monumentelor istorice din Situl urban "Cetatea Timișoara" – Cvartal 11 Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2022-09-16
  7. ^ a b Delesega, Temesvári kalauz…, p. 33
  8. ^ Delesega, Temesvári kalauz…, p. 72
  9. ^ a b Delesega, Temesvári kalauz…, p. 121
  10. ^ Liana Păun, Timișoara uitată: Școli timișorene (IV) Din școală comercială, în primărie municipală. Cum au apărut instituțiile de educație financiară în perioada interbelică, pressalert.ro, 24 august 2014, accesat 2022-09-16
  11. ^ a b Stefan Both, Bulevardul C.D. Loga, faimoasă zonă rezidențială interbelică, preferată de fosta nomenclatură comunistă, apoi de romii bogați, adevarul.ro, 2 mai 2018, accesat 2020-08-14
  12. ^ Componența Consiliului Local al Municipiului Timișoara 2020 – 2024 Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2022-09-16
  13. ^ Szekernyés, Székely…, p. 199
  14. ^ a b Szekernyés, Székely…, p. 54
  15. ^ a b Mihai Opriș⁠(d), Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN: 978-973-1958-28-6, pp. 88–89
  16. ^ Szekernyés, Székely…, p. 55
  17. ^ Gabriel Székely, Enciclopedia arhitecților din Banat, Timișoara: Ed. Eurostampa, 2018, ISBN: 978-606-32-0588-3, pp. 210–212

Bibliografie modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Primăria_Municipiului_Timișoara&oldid=16120239