Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha

Date personale
Albert de Saxa-Coburg și Gotha
Prinț Consort
Fotografie din 1860 de J. J. E. Mayall
Nume la naștere	Francis Albert Augustus Charles Emmanuel
Născut	26 august 1819(1819-08-26) Schloss Rosenau, Coburg, Saxe-Coburg-Saalfeld
Decedat	14 decembrie 1861 (42 de ani) Castelul Windsor, Berkshire, Anglia
Înmormântat	Capela Sfântul Gheoghe, Castelul Windsor The Royal Mausoleum[*]
Cauza decesului	cauze naturale (febră tifoidă)
Părinți	Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg
Frați și surori	Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha
Căsătorit cu	Victoria a Regatului Unit
Copii	Victoria, Împărăteasa Germaniei Eduard al VII-lea Alice, Marea Ducesă de Hesa Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gota Elena, Prințesa Christian de Schleswig-Holstein Prințesa Louise, Ducesa de Argyll Prințul Arthur, Duce de Connaught și Strathearn Prințul Leopold, Duce de Albany Beatrice, Prințesa Henry de Battenberg
Cetățenie	Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Religie	luteranism
Ocupație	muzician dirijor cântăreț organist[*] pictor
Limbi vorbite	limba engleză^[1] limba germană
Apartenență nobiliară
Titluri	German Prince[] Consort of the United Kingdom[] British prince[] Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha[]
Familie nobiliară	Casa de Saxa-Coburg și Gotha
Domnie
Domnie	10 februarie 1840 – 14 decembrie 1861
Semnătură

Modifică date / text

Printul Albert de Saxa-Coburg și Gotha (Francis Augustus Charles Albert Emanuel; n. 26 august 1819 - d. 14 decembrie 1861), a fost soțul Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei.

Primii ani

Albert s-a născut în Schloss Rosenau, aproape de Coburg, Germania, ca cel de-al doilea fiu al lui Ernest al III-lea, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld și a primei lui soții, Louise de Saxa-Gotha-Altenburg. Mătușa paternă a lui Albert, Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld, s-a căsătorit cu Edward Augustus, Duce de Kent, al patrulea fiu al regelui George al III-lea al Marii Britanii. Ea a fost mama viitoarei regine Victoria. Deci, Albert și viitoarea sa soție erau veri. De asemenea, ei s-au născut în același an și au fost asistați la naștere de aceeași moașă.^[2]

Albert a fost botezat la Biserica Evanghelică Luterană pe 19 septembrie 1819 în Sala de Marmură, la Schloss Rosenau cu apă luată dintr-un râu local.^[3] Nașii lui au fost: bunica paternă Contesa Augusta de Reuss-Ebersdorf, bunicul matern Ducele de Saxa-Gotha-Altenburg, împăratul Austriei, Ducele de Teschen și Contele von Mensdorff-Pouilly.^[4]

Mama lui Albert a fost exilată, s-a căsătorit pentru a doua oară cu iubitul ei, Alexander von Hanstein, Conte de Polzig-Baiersdorf și a murit la vârsta de 30 de ani de cancer.^[5] Anul următor, tatăl lor s-a căsătorit cu propria lui nepoată și verișoara lui Albert și a fratelui său mai mare, Ernest, cu Prințesa Maria de Württemberg.^[6] În 1825, unchiul lui Albert, Frederic al IV-lea, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg, a murit. Decesul a dus la o rearanjare a ducatelor saxone și anul următor, tatăl lui Albert a devenit duce de Saxa-Coburg și Gotha.^[7]

Cei doi frați au fost educați în primul rând de tutori privați și, mai târziu, la Universitatea din Bonn, ca mulți alți prinți. Acolo, Albert a studiat dreptul, economia politică, filozofie, istoria artei, muzică, gimnastică și a excelat la scrimă și echitație.^[8]

Căsătoria

Prințul Albert, fotografie colorată de mână daghereotipie, 1848

În jurul anului 1836, ideea căsătoriei între Albert și verișoara lui, moștenitoarea tronului britanic, Prințesa Victoria de Kent (așa cum era titlul ei atunci) a apărut în mintea ambițiosului lui unchi, Leopold, regele belgienilor. Leopold a aranjat cu sora lui (mama Victoriei), să-l invite pe Ducele de Saxa-Coburg și Gotha și cei doi fii ai lui s-o viziteze în mai 1836, cu scopul de a o întâlni pe Victoria. Regele William al IV-lea a dezaprobat orice căsătorie cu Coburg și l-a favorizat pe Prințul Alexandru al Țărilor de Jos, al doilea fiu al regelui Willem al II-lea al Țărilor de Jos.

După ce Victoria s-a urcat pe tronul britanic pe 20 iunie 1837, ea a scris scrisori prin care își arăta interesul față de educația lui Albert însă fără să se grăbească să se căsătorească.^[9] În octombrie 1839, Albert și fratele său Ernest au plecat în Anglia, pentru a o vizita pe regină, cu scopul de a soluționa definitiv cererea în căsătorie. Albert și Victoria s-au simțit atrași unul de celălalt. Intenția reginei de a se căsători a fost declarată oficial pe 23 noiembrie 1839^[10].

Cuplul s-a căsătorit pe 10 februarie 1840 la Capela Regală a Palatului St James. Cu patru zile înainte de nuntă, viitoarea soție i-a acordat titlul de Alteță Regală. La început nu a fost popular în rândul britanicilor. A fost perceput ca fiind dintr-un stat sărac și mic, puțin mai mare decât un județ englezesc.^[11] Primul ministru britanic, Lordul Melbourne, a sfătuit-o pe regină să nu-i acorde titlul de "Rege Consort". Parlamentul chiar a refuzat să-l facă pe Albert peer - în parte din cauza sentimentului anti-german și a dorinței de a-l exclude pe Albert din orice rol politic.^[12]

Melbourne a condus un guvern minoritar și opoziția a profitat de căsătorie pentru a continua să-i slăbească poziția. Ei s-au opus la înnobilarea lui Albert și i-au acordat un venit mai mic decât consortului anterior,^[13] 30.000 £ în loc de 50.000 £.^[14] Timp de 17 ani, Albert a folosit titlul de "ASR Prințul Albert" până la 25 iunie 1857 când Victoria i-a acordat titlul de Prinț Consort.^[15]

Copii

Vezi și: Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit.

Familia reginei Victoria în 1846 de Franz Xaver Winterhalter de la stânga la dreapta: Prințul Alfred și Prințul de Wales; regina și Prințul Albert; Prințesele Alice, Elena și Victoria

Nume	Naștere	Deces	Soț/Soție (ani naștere & deces) și copii^[16]^[17]
Prințesa Victoria, Prințesă Regală	184021 noiembrie 1840	19015 august 1901	Căsătorită în 1858 cu Prințul Moștenitor al Prusiei Frederic, mai târziu Frederic al III-lea al Germaniei și rege al Prusiei (1831–1888); 4 fii, 4 fiice (inclusiv Wilhelm al II-lea al Germaniei și Sofia, regină a Greciei)
Prințul Albert Eduard, Prinț de Wales, mai târziu regele Eduard al VII-lea	18419 noiembrie 1841	19106 mai 1910	Căsătorit în 1863 cu Prințesa Alexandra a Danemarcei (1844–1925); 3 fii, 3 fiice (inclusiv regele George al V-lea și Maud, regină a Norvegiei)
Prințesa Alice	184325 aprilie 1843	187814 decembrie 1878	Căsătorită în 1862 cu Ludovic al IV-lea, Mare Duce de Hesse și de Rin (1837–1892); 2 fii, 5 fiice (inclusiv Alexandra, Împărăteasă a Rusiei)
Prințul Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Duce de Edinburgh; Amiral al Flotei	18446 august 1844	190031 iulie 1900	Căsătorit în 1874 cu Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (1853–1920); 2 fii (1 făt mort), 4 fiice (inclusiv Maria, regină a României)
Prințesa Elena	184625 mai 1846	19239 iunie 1923	Căsătorită în 1866 cu Prințul Christian de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Augustenburg (1831–1917); 4 fii (1 făt mort), 2 fiice
Prințesa Louise	184818 martie 1848	19393 decembrie 1939	Căsătorită în 1871 cu John Douglas Sutherland Campbell (1845–1914), marchiz de Lorne, mai târziu al 9-lea Duce de Argyll, de asemenea Guvernator-General al Canadei (1878–83); fără copii
Prințul Arthur, Duce de Connaught și Strathearn; Mareșal, Guvernator-General al Canadei (1911–1916)	18501 mai 1850	194216 ianuarie 1942	Căsătorit în 1879 cu Prințesa Luise Margarete a Prusiei (1860–1917); 1 fiu, 2 fiice
Prințul Leopold, Duce de Albany	18537 aprilie 1853	188428 martie 1884	Căsătorit în 1882 cu Prințesa Helena de Waldeck și Pyrmont (1861–1922); 1 fiu, 1 fiică
Prințesa Beatrice	185714 aprilie 1857	1944 26 octombrie 1944	Căsătorită în 1885 cu Prințul Henric de Battenberg (1858–1896); 3 fii, 1 fiică (inclusiv Victoria Eugenie, regină a Spaniei)

Arbore genealogic

Referințe

^ IdRef, accesat în 22 mai 2020
^ Weintraub, p.20
^ Weintraub, p.21
^ Ames 1968, pag.1; Hobhouse 1983, pag.2
^ Weintraub, pp.25–28
^ Weintraub, pp.40–41
^ e.g. Montgomery-Massingberd 1977, pp=259–273
^ Weintraub, pp.60–62
^ Weintraub, p.62
^ Weintraub, p.86
^ Fulford, p. 45
^ Weintraub, p. 88
^ Weintraub, pp. 8–9 and 89
^ Fulford, p. 47 and Hobhouse, pp. 23–24
^ London Gazette, 26 iunie 1857
^ Whitaker's Almanack (1900) Facsimile Reprint 1998, London: Stationery Office, ISBN 0-11-702247-0, p. 86
^ Whitaker's Almanack (1993) Concise Edition, London: J. Whitaker and Sons, ISBN 0-85021-232-4, pp. 134–136

Bibliografie

Stanley Weintraub (1997). Albert: Uncrowned King London: John Murray. ISBN 0-7195-5756-9

Legături externe

Moartea care a zguduit monarhia britanică Arhivat în 6 ianuarie 2012, la Wayback Machine., 3 decembrie 2011, Andreea Lupșor, Historia

[0d3e021b9056731bb9b0696643515dd1-1] IdRef, accesat în 22 mai 2020

[2] Weintraub, p.20

[3] Weintraub, p.21

[4] Ames 1968, pag.1; Hobhouse 1983, pag.2

[5] Weintraub, pp.25–28

[6] Weintraub, pp.40–41

[7] .g. Montgomery-Massingberd 1977, pp=259–273

[8] Weintraub, pp.60–62

[9] Weintraub, p.62

[10] Weintraub, p.86

[11] Fulford, p. 45

[12] Weintraub, p. 88

[13] Weintraub, pp. 8–9 and 89

[14] Fulford, p. 47 and Hobhouse, pp. 23–24

[15] London Gazette, 26 iunie 1857

[1900_Whitaker's-16] Whitaker's Almanack (1900) Facsimile Reprint 1998, London: Stationery Office, ISBN 0-11-702247-0, p. 86

[17] Whitaker's Almanack (1993) Concise Edition, London: J. Whitaker and Sons, ISBN 0-85021-232-4, pp. 134–136

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]