Pronume de întărire
În gramatică, pronumele de întărire este un pronume care precizează prin insistență o persoană la care se referă[1][2][3][4].
În unele gramatici, pronumele de întărire este tratat aparte[1][2][3][4], în altele este considerat o subcategorie a pronumelui personal[5][6].
În limba română
modificareÎn română, pronumele de întărire este compus din pronumele ieșit din uz îns, însă, înși, înse și formele neaccentuate de dativ ale pronumelui personal sau reflexiv -mi, -ți, -și, -ne, -vă, -le[1]. Ca pronume este învechit, ex. Du-te de mori pentru binele moșiei dumitale, cum ziceai însuți (Costache Negruzzi)[2]. În limba actuală se folosește numai ca adjectiv pronominal, fiind limitat la registrul elevat al ei[1].
Pronumele de întărire marchează persoana gramaticală prin al doilea component, iar genul, numărul și cazul prin primul. Formele sale de nominativ-acuzativ sunt[2]:
| Persoană | Număr | |||
|---|---|---|---|---|
| Singular | Plural | |||
| Masculin | Feminin | Masculin | Feminin | |
I |
însumi | însămi | înșine | însene |
II |
însuți | însăți | înșivă | însevă |
III |
însuși | însăși | înșiși | înseși sau însele |
Cazul genitiv-dativ este marcat numai la feminin singular: însemi, înseți, înseși.
Adjectivul pronominal de întărire se acordă în gen, număr și caz cu determinatul său. În unele cazuri poate fi antepus sau postpus acestuia, în altele numai postpus. Poate determina:
- un substantiv: A venit învățătoarea însăși, I s-a spus învățătoarei înseși[2];
- un pronume personal: Mi-a spus ea însăși că vine mâine[3];
- un pronume personal de politețe: dumneavoastră înșivă[1];
- pronumele reflexiv accentuat: pe sine însuși[1];
- un pronume demonstrativ: aceasta însăși / însăși aceasta[1];
- un adjectiv posesiv: un portret al tău însuți, în fața noastră înșine[1].
În registrul de limbă curent, pronumele și adjectivul pronominal de întărire sunt înlocuite cu adverbele chiar, tocmai, personal, sau cu adjectivele singur, personal, propriu[1].
În alte limbi
modificarePronumele și adjectivul pronominal de întărire delimitat ca atare se întâlnește în unele gramatici ale limbii engleze sau ale limbii maghiare. În alte gramatici, precum ale limbii franceze sau ale BCMS[7], există corespondente ale pronumelui și adjectivului de întărire fără să fie delimitate ca atare.
În limba engleză
modificareÎn gramatici ale limbii engleze se găsesc numai pronume de întărire delimitate ca rol, dar identice ca forme cu pronumele reflexive. Se compun din pronumele personale și cuvântul self (plural selves) care, independent, are sensul lui „sine” folosit ca substantiv. La persoana a III-a singular deosebesc genurile, inclusiv inanimatul. Se folosesc și în registrul curent. Exemple:
- I saw it myself „Am văzut asta cu ochii mei” (literal „eu însumi/însămi”)[8];
- Did you do all this electrical wiring yourself? „Ai/Ați făcut toată instalația electrică tu/dumneata singur(ă) / voi/dumneavoastră singur(i)/singură/singure?” (lit. „tu/dumneata însuți/însăți / voi/dumneavoastră înșivă/însevă”)[4];
- Walt Disney himself was the voice of Mickey Mouse „Walt Disney însuși a fost vocea lui Mickey Mouse”[4];
- The Queen herself visited the scene „Regina personal a vizitat scena” (lit. „ea însăși”)[9];
- The town itself is very ordinary, but it is set in lovely countryside „Orașul în sine este foarte obișnuit, dar este așezat într-un peisaj frumos” (lit. „el însuși”)[4];
- We built the garage ourselves „Am construit garajul singuri/singure” (lit. „noi înșine/însene”)[4];
- They'll give you one copy back and keep one themselves „Vă vor da înapoi o copie și vor păstra una pentru ei înșiși”[10].
În limba maghiară
modificareÎn gramatici ale limbii maghiare sunt delimitate numai pronume de întărire tratate ca rol fie în cadrul pronumelor reflexive[11], fie ca o subcategorie a pronumelor personale[6].
Există pronume de întărire identice ca formă cu cele reflexive. Acestea sunt[12]:
| Număr | Persoană | ||
|---|---|---|---|
| I | II | III | |
| singular: | magam | magad | maga |
| plural: | magunk | magatok | maguk |
Aceste pronume pot fi folosite în mai multe procedee de scoatere în evidență a persoanei:
- însoțind pronumele personal propriu-zis, în registrul curent: Ő maga intézett el mindent „Chiar el/ea a rezolvat totul” (lit. „el însuși / ea însăși”)[13][6];
- înlocuind pronumele personal propriu-zis, în registrul curent: Maga intézett el mindent „Chiar el/ea a rezolvat totul”[6];
- cu prefixul ön-, în registrul elevat: Szisztémájáról önmaga nyilatkozott „Despre sistemul său a relatat el însuși / ea însăși”[6];
- cu elementul prim de compunere jó-, de la adjectivul jó „bun(ă)”, în registrul elevat: Jómagam nem helyeslem ezt a lépést „Eu însumi/însămi nu aprob acest demers”[14];
- precedat de adjectivul saját „propriu”, în registrul curent: Nem a férjemnek akarok könyvet venni, hanem saját magamnak „Nu pentru soțul meu vreau să cumpăr o carte, ci pentru mine (însămi)”[15].
Pronumele maga etc. poate îndeplini orice funcție sintactică specifică pronumelor personale. În plus, poate fi și atribut, ex. Mindenki a maga igazát bizonygatta „Fiecare își susținea propriul său adevăr”[6].
Acest pronume poate înlocui și pronumele posesiv când este prevăzut cu sufixul posesiv -é, implicând scoaterea în evidență a persoanei posesorului, ex. Ez az enyém → Ez a magamé „Acesta e al meu / Aceasta e a mea personal”[11].
În maghiară, în afara cazurilor nominativ și acuzativ, pronumele personale au forme supletive pentru încă douăsprezece cazuri, alcătuite din desinențele cazuale și sufixele personale posesive care corespund adjectivelor posesive din română[16]. Aceste forme cazuale se întăresc formând cuvinte compuse cu formele de nominativ ale pronumelor personale, ex. énnekem „mie însumi/însămi”, tetőled „de la tine însuți/însăți”, őróla „despre el însuși / ea însăși”[11], tiveletek „cu voi înșivă/însevă”, őbennük „în ei înșiși / ele înseși”[17]. Alte pronume personale exprimând diverse complemente indirecte și circumstanțiale se compun din postpoziții și sufixele personale posesive. Și acestea pot fi întărite prin compunere cu formele de nominativ ale pronumelor personale, ex. temiattad „din cauza ta însuți/însăți”, őszerintük „după părerea lor înșiși/înseși”[18], énutánam „după mine însumi/însămi”[6].
În limba franceză
modificareÎn general, în gramaticile acestei limbi nu este delimitat pronumele de întărire ca specie sau subspecie de pronume. Pentru întărirea persoanei exprimate printr-un substantiv sau un pronume se folosește adjectivul pronominal même (plural mêmes) invariabil după gen, cu sensul principal „același, aceeași”, considerat nehotărât în gramaticile franceze. Exemple:
- J’ai trouvé un appartement le jour même de mon arrivée „Am găsit un apartament chiar în ziua a sosirii mele” (lit. „… în însăși ziua…”)[19];
- – Allô ! je voudrais parler au docteur Lenoir. – C’est lui-même „– Alo! aș vrea să vorbesc cu doctorul Lenoir. – Eu sunt” (lit. „Este el însuși”)[19];
- À la réunion, il y avait M. Lagarde, M. Dubois et moi-même „La ședință era d. Lagarde, d. Dubois și cu mine” (lit. „… eu însumi/însămi”)[20].
Există și viziunea despre pronumele însoțite de -même ca pronume personale refexive întărite, dat fiind că se referă la subiect. Exemple[21]:
- Tu as une fâcheuse tendance à ne penser qu’à toi-même „Ai supărătoarea tendință de a te gândi numai la tine (însuți/însăți)”;
- On a acheté ça pour nous-mêmes „Am cumpărat asta pentru noi înșine/însene”;
- Vous pouvez le garder pour vous-mêmes „Puteți să-l țineți pentru voi/dumneavoastră (înșivă/însevă)”;
- Elles ont tout gardé pour elles-mêmes „Au ținut totul pentru ele (înseși)”.
În BCMS
modificareÎn gramaticile limbilor din diasistemul slav de centru-sud (bosniacă, croată, muntenegreană, sârbă) nu se delimitează un pronume și un adjectiv pronominal de întărire. Pentru întărirea persoanei se folosește pronumele și adjectivul considerat nehotărât sam(a) care ca adjectiv calificativ are sensul „singur(ă)”. Însoțește substantive, pronume personale și pronumele reflexiv accentuat, ori se folosește în locul acestor pronume. Exemple[22]:
- sr Sam ne znam „Nici eu nu știu”;
- Sami ste krivi „Voi înșivă sunteți vinovați”;
- I sama optužena priznaje krivicu „Însăși acuzata își recunoaște vinovăția”;
- Ni sam autor se ne seća šta je hteo da kaže „Nici autorul însuși nu-și aduce aminte ce a vrut să spună”.
- hr On sam sebe ne poznaje „Pe sine însuși nu se cunoaște”[23].
Note
modificare- ^ a b c d e f g h i Avram 1997, pp. 168–170.
- ^ a b c d e Bărbuță 2000, pp. 111–112.
- ^ a b c Cojocaru 2004, pp. 75–76.
- ^ a b c d e f Eastwood 1994, p. 240.
- ^ Coteanu 1982, p. 127.
- ^ a b c d e f g Kugler și Laczkó 2000, pp. 160–161.
- ^ Bosniacă, croată, muntenegreană și sârbă.
- ^ Eastwood 1994, p. 63.
- ^ Eastwood 1994, p. 398.
- ^ Eastwood 1994, p. 10.
- ^ a b c Bokor 2007, pp. 230–231.
- ^ Rounds 2001, pp. 128–129.
- ^ Maghiara nu are categoria gramaticală a genului.
- ^ Szende și Kassai 2007, p. 84.
- ^ Erdős 2001, pagina 5. Névmások (Pronume).
- ^ Vezi articolul Pronumele în limba maghiară, secțiunea Pronumele personale.
- ^ Rounds 2001, p. 125.
- ^ Rounds 2001, p. 156–157.
- ^ a b Delatour 2004, p. 66.
- ^ Delatour 2004, p. 61.
- ^ Kalmbach 2017, p. 310.
- ^ Klajn 2005, p. 92.
- ^ Barić 1997, p. 418.
Surse bibliografice
modificare- Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, ediția a II-a, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
- hr Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 12 decembrie 2019)
- Bărbuță, Ion et al. Gramatica uzuală a limbii române, Chișinău, Litera, 2000, ISBN 9975-74-295-5 (accesat la 12 decembrie 2019)
- hu Bokor, József, Szófajtan (Părțile de vorbire), A. Jászó, Anna (coord.), A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp. 197–253 (accesat la 12 decembrie 2019)
- en Cojocaru, Dana, Romanian Grammar (Gramatică română), SEELRC, 2003 (accesat la 12 decembrie 2019)
- Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române Arhivat în , la Wayback Machine., București, Albatros, 1982 (accesat la 12 decembrie 2019)
- fr Delatour, Yvonne et al., Nouvelle grammaire du français (Noua gramatică a francezei), Paris, Hachette, 2004, ISBN 2-01-155271-0 (accesat la 12 decembrie 2019)
- en Eastwood, John, Oxford Guide to English Grammar Arhivat în , la Wayback Machine. (Ghidul Oxford al gramaticii engleze), Oxford, Oxford University Press, 1994, ISBN 0-19-431351-4 (accesat la 12 decembrie 2019)
- hu Erdős, József (coord.), Küszöbszint. Magyar mint idegen nyelv (Nivel-prag. Maghiara ca limbă străină), Universitatea Politehnică din Budapesta, Institutul lingvistic, Grupul pentru limba maghiară, 2001 (accesat la 12 decembrie 2019)12 aprilie 2019)
- fr Kalmbach, Jean-Michel, La grammaire du français langue étrangère pour étudiants finnophones (Gramatica limbii franceze ca limbă străină pentru studenți vorbitori de finlandeză), versiunea 1.5., Universitatea din Jyväskylä (Finlanda), 2017, ISBN 978-951-39-4260-1 (accesat la 12 decembrie 2019)
- sr Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika Arhivat în , la Wayback Machine. (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 12 decembrie 2019)
- hu Kugler, Nóra și Laczkó, Krisztina, A névmások (Pronumele), Keszler, Borbála (coord.) Magyar grammatika (Gramatică maghiară), Budapesta, Nemzeti Tankönyvkiadó, 2000, ISBN 978-963-19-5880-5, pp. 152–174 (accesat la 12 decembrie 2019)
- en Rounds, Carol, Hungarian: an Essential Grammar Arhivat în , la Wayback Machine. (Gramatică fundamentală a limbii maghiare), Londra / New York, Routledge, 2001, ISBN 0-203-46519-9 (accesat la 12 decembrie 2019)
- fr Szende, Thomas și Kassai, Georges, Grammaire fondamentale du hongrois (Gramatica fundamentală a limbii maghiare), Paris, Langues et mondes – l’Asiathèque, 2007 ISBN 978-2-91-525555-3 (accesat la 12 decembrie 2019)