Pronumele în limba maghiară

Limba maghiară

Distribuție geografică și statut

Istorie

Dialecte

Fonologie

Gramatică

Morfologie

Verbul

Substantivul, adjectivul și numeralul

Adverbul

Pronumele

Cuvintele funcționale

Cuvintele propoziții

Sintaxă

Propoziția

Fraza

Lexic

Lista Swadesh a limbii maghiare

Acest articol se limitează la acea parte a morfologiei limbii maghiare care se ocupă de pronume, tratând clasificarea, formarea și utilizarea lor pronominală și adjectivală, precum și morfemele care exprimă categoriile gramaticale ce le caracterizează: persoana, numărul și cazul.

Clasificarea pronumelor

Majoritatea gramaticilor limbii maghiare iau în seamă nouă specii de pronume: personale, reflexive, de reciprocitate, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotărâte și generale.

În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale.

Pronume substantivale sunt pronumele personale, pronumele reflexive, pronumele de reciprocitate, pronumele posesive, o parte din pronumele demonstrative, două pronume interogative, pronumele relative, pronumele nehotărâte și pronumele generale.

Categoria pronumelor adjectivale cuprinde o parte din pronumele demonstrative și o parte din pronumele interogative.

Printre pronumele numerale se află unele pronume demonstrative și unele pronume interogative.

Gramaticile limbii maghiare consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Și în maghiară sunt cuvinte care pot fi numai pronume (de exemplu cele personale, cele reflexive, cel de reciprocitate și cele posesive), cuvinte care pot fi pronume sau adjective (majoritatea celor demonstrative și a celor interogative, o parte din cele relative, nehotărâte și generale) și unele cuvinte care pot fi numai adjective pronominale.

Pronumele personale

Formele de nominativ și de acuzativ ale pronumelui personal sunt:

Nominativ	én „eu”	te „tu”	ő „el/ea”	mi „noi”	ti „voi”	ők „ei/ele”
Acuzativ	engem „pe mine	téged „pe tine”	őt „pe el/ea”	minket / bennünket „pe noi”	titeket / benneteket „pe voi”	őket „pe ei/ele”

Ca în română, există pronume pentru două grade diferite de adresare politicoasă: pronumele maga (la plural maguk), de la rădăcina mag, corespunde aproximativ cu dumneata, dar este mai frecvent folosit decât corespondentul românesc, deci poate fi echivalat și cu „dumneavoastră”. Gradul superior de politețe este exprimat cu pronumele ön (plural önök) „dumneavoastră”.

Ca în limba română, persoana verbului este exprimată de desinența acestuia, de aceea pronumele personal la nominativ se folosește împreună cu verbul numai dacă se scoate în evidență persoana: Beszéltem az igazgatóval. „Am vorbit cu directorul” – Én beszéltem az igazgatóval. „Eu am vorbit cu directorul”.

Numai pronumele personale de persoana a treia formează acuzativul ca substantivele, celelalte având forme neregulate.

Celelalte cazuri ale pronumelor de politețe se formează ca cele ale substantivelor, aceste pronume având toate cazurile pe care le au substantivele. Însă aceleași cazuri ale celorlalte pronume nu se formează de la nominativ + o desinență cazuală, ci se folosesc desinențele, la care se adaugă sufixele posesive pentru obiectul posedat. Acestor forme le lipsesc cazurile translativ-factitiv, terminativ, formativ și esiv-formal:

Caz	Sufix	én „eu”	te „tu”	ő „el/ea”	mi „noi”	ti „voi”	ők „ei/ele”	Exemplu în propoziție
dativ	-nak/-nek	nekem	neked	neki	nekünk	nektek	nekik	Add nekem a kocsidat „Dă-mi mașina ta”
instrumental	-val/-vel	velem	veled	vele	velünk	veletek	velük	Veled megyek „Merg cu tine”
cauzal-final	-ért	értem	érted	érte	értünk	értetek	értük	Értetek teszek mindent „Pentru voi fac totul”
inesiv	-ban/-ben	bennem	benned	benne	bennünk	bennetek	bennük	Bízom bennetek „Am încredere în voi”
superesiv		rajtam	rajtad	rajta	rajtunk	rajtatok	rajtuk	Rajtad a sor „E rândul tău”
adesiv	-nál/-nél	nálam	nálad	nála	nálunk	nálatok	náluk	Nálad van a kulcs „Cheia e la tine”
sublativ	-ra/-re	rám	rád	rá	ránk	rátok	rájuk	Rátok várok „Pe voi vă aștept”
delativ	-ról/-ről	rólam	rólad	róla	rólunk	rólatok	róluk	Róluk van szó „Este vorba despre ei/ele”
ilativ	-ba/-be	belém	beléd	belé	belénk	belétek	beléjük	Szerelmes beléd „Este îndrăgostit(ă) de tine”
elativ	-ból/-ből	belőlem	belőled	belőle	belőlünk	belőletek	belőlük	Levágott egy ágat és furulyát csinált belőle „A tăiat o creangă și a făcut fluier din ea”
alativ	-hoz/-hez/-höz	hozzám	hozzád	hozzá	hozzánk	hozzátok	hozzájuk	Hozzátok jöttem „La voi am venit”
ablativ	-tól/-től	tőlem	tőled	tőle	tőlünk	tőletek	tőlük	Nem várok tőlük semmit „Nu aștept nimic de la ei/ele”

Forma de nominativ a fiecărui pronume personal poate alcătui cuvinte compuse cu formele cazuale din tabelul de mai sus, de aceeași persoană, pentru a întări persoana: Tehozzád jöttem „La tine am venit”, Őtőle jövök „De la el/ea vin”. În acest caz, forma de nominativ de persoana a treia plural se reduce la ő: Őtőlük jövök „De la ei/ele vin”.

Pronumele personale corespund și adjectivelor posesive din română, exprimând posesorul cu forma de nominativ, dar sunt folosite cu această funcție numai dacă se accentuează persoana posesorului: az én házam „casa mea”, a te házad „casa ta” etc.

Pronumele reflexive

De la rădăcina mag, de la care se formează și pronumele de politețe maga (pl. maguk), se formează și pronumele reflexive, care se folosesc în primul rând ca pronume de întărire, neluate în seamă ca atare de gramaticile limbii maghiare. Ele se pot folosi cu sau fără pronumele personale. Formele lor de nominativ sunt:

(én) magam „eu însumi/însămi”

(te) magad „tu însuți/însăți”

(ő) maga „el însuși / ea însăși”

(mi) magunk „noi înșine/însene”

(ti) magatok „voi înșivă/însevă”

(ők) maguk „ei înșiși / ele înseși”

Exemplu în propoziție: (Ti) magatok vagytok a hibásak „Voi înșivă/însevă sunteți de vină”.

Cu cuvântul saját sau cu prefixul ön-, aceste pronume primesc o tărie suplimentară: Saját magad mondtad ezt „Chiar tu ai spus asta”, Nincs tisztában önmagával „Nu e în clar cu el însuși / ea însăși”.

Aceste pronume pot avea aceleași cazuri ca pronumele personale, dar se declină ca substantivele, cu particularitatea că la acuzativ formele de persoana întâi și a doua singular pot fi identice în unele situații cu nominativul.

Ca pronume reflexive în sensul celor din română sunt folosite formele de acuzativ și de dativ ale acestor pronume: Nézi magát a tükörben „Se privește în oglindă”, Nadrágot varrt magának „Și-a cusut o pereche de pantaloni”, Ismerem magam(at) „Mă cunosc”, Megismerted magad(at) a fényképen? „Te-ai recunoscut în fotografie?”

Mai există și un așa-numit „pronume de reciprocitate”, egymás, de persoana a treia singular, care corespunde în română perechii de pronume nehotărâte „unul/una/unii/unele … altul/alta/alții/altele”. Poate fi folosit cu desinențe cazuale ca pronumele maga: Látták egymást „S-au văzut (unul pe altul)”, Írnak egymásnak „Își scriu unul altuia”, Elváltak egymástól „S-au despărțit (unul de altul)”.

Pronumele posesive

Aceste pronume sunt totdeauna precedate de articolul hotărât. Formele lor sunt:

Posesor(i)	Obiect(e) posedat(e)	Persoana I	Persoana a II-a	Persoana a III-a
Un posesor	Un obiect posedat	az enyém „al meu, a mea”	a tied sau tiéd „al tău, a ta”	az övé „al său, a sa”
	Mai multe obiecte posedate	az enyéim „ai mei, ale mele”	a tieid sau tiéid „ai tăi, ale tale”	az övéi „ai săi, ale sale”
Mai mulți posesori	Un obiect posedat	a mienk sau miénk „al nostru, a noastră”	a tietek sau tiétek „al vostru, a voastră”	az övék „al lor, a lor”
	Mai multe obiecte posedate	a mieink sau miéink „ai noștri, ale noastre”	a tieitek sau tiéitek „ai voștri, ale voastre”	az övéik „ai lor, ale lor”

Tot pronume posesive sunt considerate și pronumele personale de politețe prevăzute cu sufixul -é al posesorului, același care se aplică și substantivelor:

Posesor(i)	Obiect(e) posedat(e)	maga	ön
Un posesor	Un obiect posedat	a magáé „al/a dumitale”	az öné „al/a dumneavoastră”
	Mai multe obiecte posedate	a magáéi „ai/ale dumitale”	az önéi „ai/ale dumneavoastră”
Mai mulți posesori	Un obiect posedat	a maguké „al/a dumneavoastră”	az önöké „al/a dumneavoastră”
	Mai multe obiecte posedate	a magukéi „ai/ale dumneavoastră”	az önökéi „ai/ale dumneavoastră”

Pentru a exprima o posesie exclusivă, în locul pronumelor posesive se pot folosi cuvântul saját cu sufixele pentru obiectul posedat, sau maga cu aceste sufixe, plus cel pentru posesor (-é): Töltöttem pezsgőt Péter poharába, de a sajátomba/magaméba nem „Am turnat șampanie în paharul lui Péter, dar în al meu nu”.

Pronumele posesive se declină ca substantivele (Ne csak Péter poharába tölts pezsgőt, az enyémbe is! „Nu turna șampanie numai în paharul lui Péter, ci și în al meu!”) și se pot construi cu postpoziții: A kocsimmal a tiétek mögé állok „Îmi parchez mașina după a voastră”.

Pronumele demonstrative

Formele lor:

Apropiere		Depărtare
Singular	Plural	Singular	Plural
ez „acest(a) / această, aceasta”	ezek „acești(a) / aceste(a)”	az „acel(a) / ace(e)a”	azok „acei(a) / acele(a)”
emez „acest(a) / această, aceasta”	emezek „acești(a) / aceste(a)”	amaz „acel(a) / ace(e)a”	amazok „acei(a) / acele(a)”
ugyanez „același / aceeași”	ugyanezek „aceiași / aceleași”	ugyanaz „același / aceeași”	ugyanazok „aceiași / aceleași”
mindez „tot acest / toată această”	mindezek „toți acești(a) / toate aceste(a)”	mindaz „tot acel / toată acea”	mindazok „toți acei(a) / toate acele(a)”
ilyen „ca ace(a)sta”	ilyenek „ca aceștia/acestea”	olyan „ca acela/aceea”	olyanok „ca aceia/acelea”
ugyanilyen „la fel ca ace(a)sta”	ugyanilyenek „la fel aceștia/acestea”	ugyanolyan „la fel ca acela/aceea”	ugyanolyanok „la fel ca aceia/acelea”
efféle „de acest fel”	effélék „de acest fel”	afféle „de acest fel”	affélék „de acest fel”
ekkora „de mărimea aceasta”	ekkorák „de mărimea aceasta”	akkora „de mărimea aceasta”	akkorák „de mărimea aceasta”
ugyanekkora „de aceeași mărime”	ugyanekkorák „de aceeași mărime”	ugyanakkora „de aceeași mărime”	ugyanakkorák „de aceeași mărime”
ennyi „atât(a) / atâți(a) / atâtea”	–	annyi „atât(a) / atâți(a) / atâtea”	–
ugyanennyi „ tot atât(a) / atâți(a) / atâtea”	–	ugyanannyi „tot atât(a) / atâți(a) / atâtea”	–

Observații:

1. Din punct de vedere fonologic, formele de apropiere și de depărtare se deosebesc prin gradul de anterioritate a vocalelor pe care le conțin, fără a se ține seama de cele din cuvintele cu care se formează pronumele compuse. Astfel, formele de apropiere conțin vocale anterioare, iar cele de depărtare – posterioare.
2. Foarte frecvent, pronumele demonstrativ de depărtare se folosește în propoziție regentă ca antecedent al unei propoziții subordonate, dar în acest caz nu mai exprimă depărtarea: Azt mondta, hogy esik az eső „A spus că plouă” (literal „Aceea a spus că plouă”).
3. Fiecare pronume demonstrativ poate fi și adjectiv demonstrativ, adică atribut: Ezt a kocsit veszem meg „Mașina asta o cumpăr” – Ezt veszem meg „Pe asta o cumpăr”; Ilyen kocsit ne vegyél „Așa mașină să nu cumperi” – Ilyet ne vegyél „Așa ceva să nu cumperi.”; Ugyanannyi pénzem van, mint neki „Am tot atâția bani ca el/ea” – Ugyanannyim van, mint neki „Am tot atâția ca el/ea”.
4. Formele emez „acest(a)/această, aceasta” (pl. emezek) și amaz „acel(a)/ace(e)a” (pl. amazok) se folosesc în opoziție și cu ez și cu az, atunci când este vorba de trei obiecte sau trei grupări de obiecte: Az a szék kényelmes, ez kényelmetlen, emez pedig még kényelmetlenebb „Scaunul acela e comod, acesta e incomod, iar acesta și mai incomod”; Ezek a könyvek olcsók, azok drágábbak, amazok pedig még drágábbak „Cărțile acestea sunt ieftine, acelea sunt mai scumpe, iar acelea și mai scumpe”.
5. Pronumele demonstrative ez, az și cele compuse cu acestea, folosite adjectival, sunt urmate de substantivul determinat articulat cu articol hotărât și se acordă cu substantivul (ez a ház „casa aceasta”, ezek a házak „casele acestea”, ezért a házért „pentru casa aceasta”), dar altele se comportă ca adjectivele calificative cu funcție de atribut, adică nu se acordă cu substantivul determinat, care este nearticulat: ilyen ház „astfel de casă”, ilyen házak „astfel de case”, ilyen házért „pentru o astfel de casă”.
6. Dacă un substantiv se construiește cu o postpoziție, pronumele demonstrative ez, az și cele compuse cu acestea, folosite adjectival, sunt urmate de aceeași postpoziție: ez alatt a ház alatt „sub casa aceasta”, az után a baleset után „după accidentul acela”. Dacă postpoziția începe cu consoană, pronumele ez și az se reduc la e, respectiv a: e mellett az épület mellett „lângă clădirea aceasta”, a miatt az asszony miatt „din cauza acelei femei”.
7. Pronumele az, azok se folosește și pentru evitarea confuziei referitoare la subiectul propoziției: A kislány intett a papájának. Az rögtön odalépett „Fetița i-a făcut semn tatălui său. Acesta a venit la ea imediat”.
8. În maghiară, numele predicativ nu poate fi subînțeles. Pentru a evita repetarea lui, se folosește pronumele az, azok: Románok vagytok? – Azok vagyunk „Sunteți români? – Suntem”.

Declinarea pronumelor demonstrative

Pronumele demonstrative pot primi aceleași desinențe cazuale ca substantivele. Consoana z a pronumelor ez și az asimilează prima consoană a unor sufixe și este asimilată de prima consoană a altor sufixe:

ez + ből → ebből	az + ból → abból	Ebből adj! „Dă-mi din asta!”
ez + hez → ehhez	az + hoz → ahhoz	Mit szólsz ehhez? „Ce zici de asta?”
ez + nek → ennek	az + nak → annak	Annak az úrnak szóljon! „Adresați-vă domnului aceluia!”
ez + ről → erről	az + ról → arról	Erről ne beszélj! „Despre asta să nu vorbești!”
ez + től → ettől	az + tól → attól	Nem félek attól a kutyától „Nu mi-e frică de câinele acela”
ez + vé → ezzé	az + vá → azzá	Ezzé váltak az álmaim „Asta au devenit visurile mele”
ez + vel → ezzel sau evvel	az + val → azzal sau avval	Azzal/Avval a tollal írjál! „Scrie cu stiloul acela!”

Sufixul -ig provoacă schimbarea lui z în dd:

ez + ig → eddig

az + ig → addig

Addig a fáig megyek „Merg până la copacul acela”

Pronumele ilyen și olyan pierd consoana n la acuzativ: Ilyet ne mondj! „Nu spune așa ceva!”, Olyat akarok „Vreau unul/una ca acela/aceea”.

Pronumele interogative

Formele acestora sunt:

Singular	Plural	Exemplu
ki?	kik?	Kik ezek az emberek? „Cine sunt oamenii aceștia?”
mi?	mik?	Mik történtek itt? „Ce lucruri s-au întâmplat aici?”
melyik?	melyek?	Melyek tetszenek? „Care îți plac?”
milyen?	milyenek?	Milyen lakást veszel? „Ce (fel de) locuință cumperi?”
melyik?	mely?	Mely filmek érdekelnek? „Care filme te interesează?”
miféle?	mifélék?	Miféle ruhákat viselsz? „Ce fel de haine porți?”
mekkora?	mekkorák?	Mekkora a stadion? „Cât de mare e stadionul?”
hány?		Hány vendég jön? „Câți invitați vin?”
mennyi?		Mennyi tejet akarsz a kávéba? „Cât lapte vrei în cafea?”
hányadik?		Hányadik vagy a listán? „Al câtelea/A câta ești pe listă?”
hányszor?		Hányszor kell megforgatni a palacsintát? „De câte ori trebuie întoarse clătitele?”
hányadszor?		Hányadszor veszel részt a versenyen? „A câta oară participi la concurs?”

Observații:

1. Ki? și mi? au și forme de limbaj familiar, kicsoda?, respectiv micsoda?, compuse cu substantivul csoda „minune”.
2. Ki?, kik?, mi?, mik?, melyek?, hányszor? și hányadszor? sunt numai pronume, melyik?, hány?, mennyi? și hányadik? pot fi și pronume, și adjective, iar mely? este numai adjectiv.
3. Melyik? ca pronume poate primi sufixele de plural pentru obiectul posedat: melyikünk? „care din noi?”, melyiketek? „care din voi?”, melyikük? „care din ei/ele?”
4. În afară de hányszor? și hányadszor?, toate pronumele și adjectivele interogative pot primi desinențele cauzale, mai puțin pe cele de terminativ (-ig) și esiv-formal (-ul/-ül). Milyen? îl pierde pe n la acuzativ: milyet?
5. Pronumele ki? și mi? pot primi sufixele pentru obiectul posedat: Kije neki az az ember? „Cine îi este omul acela?”, Mid fáj? „Ce te doare?”
6. Pronumelor ki?, mi?, melyik? și hányadik? li se poate adăuga sufixul posesorului: Kié az a kocsi? „A cui e mașina aceea?”, Mié ez az alkatrész? „De la ce e piesa asta?”, Ez egy intézmény neve lehet, de melyiké? „O fi numele unei instituții, dar al căreia?”
7. Cuvintele interogative referitoare la cantitate sunt două: hány? pentru numărul de entități numărabile (Hány csésze kávét iszol naponta? „Câte cești de cafea bei pe zi?”), mennyi? pentru cantitatea unei mase indivizibile sau pentru un preț: Mennyi kávét iszol? „Câtă cafea bei?”, Mennyi a kabát ára? „Care este prețul paltonului?”

Ponumele relative

Forme:

Singular	Plural	Exemplu
aki	akik	az az ember, aki ott áll „omul care stă acolo”
ami	amik	az, ami fontos „ceea ce este important”
amely	amelyek	az ágyak, amelyeket a kirakatban láttunk „paturile pe care le-am văzut în vitrină”
amelyik	amelyek	Azt a könyvet adom neked, amelyiket akarod „Îți dau cartea pe care o vrei”
amilyen	amilyenek	Olyan lámpát vegyünk, amilyen Kovácséknak van „Să ne cumpărăm o lampă cum are familia Kovács”
amekkora	amekkorák	Akkora fagyit kapsz, amekkorát kérsz. „Ai să primești o înghețată atât de mare, cât de mare dorești.”
ahány		Annyi könyvet rendelünk, ahány kell „Comandăm atâtea cărți, câte trebuie”
amennyi		Annyi húst vegyél, amennyi egy hétre elég „Cumpără atâta carne, câtă ajunge pentru o săptămână”
ahányszor		Annyiszor megyek be, ahányszor akarok „De atâtea ori intru, de câte ori vreau”

Observații:

1. Forma pronumelor relative este cea a pronumelor interogative precedate de vocala a sudată cu ele.
2. Pronumele aki se referă totdeauna la persoane.
3. Pronumele ami poate avea ca antecedent o noțiune nedefinită exprimată printr-un pronume demonstrativ (Ez az, ami a legjobban fáj „Asta e ceea ce doare cel mai tare”) sau nehotărât: Van valami, amit nem értek „Este ceva ce nu înțeleg”.
4. Pronumele amely se poate referi la un obiect, o noțiune sau un animal: az ágyak, amelyeket a kirakatban láttunk „paturile pe care le-am văzut în vitrină”, a hideg, amelytől mindenki szenved „frigul de care suferă toți”, a kutya, amelynek a csontot adtam „câinele căruia i-am dat osul”.
5. Pronumele amelyik (cu aceeași formă de plural ca amely) servește la a desemna un element bine definit dintr-un grup, fie obiect (Azt a könyvet adom neked, amelyiket akarod „Îți dau cartea pe care o vrei”), fie persoană: Amelyikünk előbb ér haza, (az) megmelegíti a levest „Acela dintre noi care ajunge primul acasă, încălzește supa”.
6. Pronumele relative pot primi aceleași desinențe cazuale ca și pronumele demonstrative, și pot fi construite cu postpoziții.

Pronumele nehotărâte

Majoritatea pronumelor nehotărâte se construiesc cu elementele prime de compunere vala- sau né-, cele mai multe având ca al doilea element un pronume interogativ. Formele pronumelor nehotărâte sunt următoarele:

• formate cu vala-:

Formă	Natura substantivului înlocuit sau determinat	Parte de vorbire	Exemplu
valaki	nume de persoană	pronume	Csöngetett valaki „A sunat cineva”
valami	nume de lucru	pronume	Van itt valami „E ceva aici”
valamelyik	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Valamelyik fővárosi lapnál dolgozik „Lucrează la unul din ziarele din capitală”
		pronume	Valamelyikünk be fog vásárolni „Careva dintre noi va face cumpărături”
valamilyen	nume de lucru sau de persoană	adjectiv	Majd találok valamilyen munkát „O să găsesc vreun loc de muncă”
		pronume	Még nincs munkám, de majd találok valamilyet „Încă n-am loc de muncă, dar o să găsesc vreunul”
valamennyi	nume de persoană sau de lucru la plural	adjectiv	Valamennyi könyv a táskámban van „Toate cărțile sunt în geanta mea”
		pronume	Több könyvet vettem; valamennyi a táskámban van „Am cumpărat mai multe cărți; toate sunt în geanta mea”
	nume de materie sau de substantiv abstract la singular	adjectiv	Ott töltöttem valamennyi időt „Am petrecut acolo câtva timp”
		pronume	Ha van időd, tölts velem is valamennyit „Dacă ai timp, stai și cu mine puțin”

• formate cu né-:

Formă	Natura substantivului înlocuit sau determinat	Parte de vorbire	Exemplu
némi	nume de lucru	adjectiv	Némi habozás után igent mondott „După oarecare ezitare a spus da”
némely(ik)	nume de lucru sau de persoană	adjectiv	Némely(ik) törvény teljesen érthetetlen „Unele legi sunt total de neînțeles”
némelyik	nume de lucru sau de persoană	pronume	Ezek közül a törvények közül némelyik teljesen érthetetlen „Dintre legile acestea, unele sunt total de neînțeles”
néhány	nume de lucru sau de persoană	adjectiv	Néhány részlet még nincs tisztázva „Câteva amănunte încă nu sunt clarificate”
		pronume	A részletek közül néhány még nincs tisztázva „Dintre amănunte, câteva încă nu sunt clarificate”

• altele:

Formă	Natura substantivului înlocuit sau determinat	Parte de vorbire	Exemplu
egy se(m)	nume de persoană sau de lucru	pronume	Egy se(m) jött el „Niciunul/Niciuna n-a venit”
egyik se(m)	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Egyik megoldás se(m) jó „Niciuna din soluții nu e bună”
(az) egyik	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Az egyik szemem sír, a másik meg nevet „Cu un ochi râd, cu celălalt plâng”
		pronume	Két kocsijuk van, de csak az egyiket használják. „Au două mașini, dar o folosesc numai pe una”
egyes	nume de persoană sau de lucru la plural	adjectiv	Egyes embereknek nincs gyakorlati érzékük „Unii oameni nu au simț practic”
egyesek	nume de persoană sau de lucru la plural	pronume	Egyeseknek több gyakorlati érzékük van, mint másoknak „Unii au mai mult simț practic decât alții”
másik	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Add ide a másik csavarhúzót; ez nem jó. „Dă-mi cealaltă șurubelniță; asta nu e bună.”
		pronume	Ez a csavarhúzó nem jó; adj egy másikat „Șurubelnița asta nu e bună; dă-mi alta”
más	nume de persoană sau de lucru la singular	adjectiv	Nem kell más partner „Nu-mi trebuie alt partener”
		pronume	Nem kell semmi más „Nu-mi trebuie nimic altceva”
mások	nume de persoană sau de lucru la plural	pronume	Az érdekel, amit a barátom mond; amit mások mondanak, nem érdekel „Mă interesează ce spune prietenul meu; ce spun alții nu mă interesează”
ki-ki	nume de persoană	pronume	Ki-ki megtalálta a maga párját „Fiecare (în parte) și-a găsit perechea”

Pronumele generale

Unii autori includ aceste pronume și adjective printre cele nehotărâte fără a le numi cu un termen aparte, dar alții le consideră o clasă aparte sau o subclasă a celor nehotărâte. Și acestea sunt compuse cu pronumele interogative, având ca element prim de compunere akár-/bár- (cu înțeles concesiv), mind- (cumulativ) sau se- (negativ).

• Formate cu akár-/bár-:

Formă	Natura substantivului înlocuit sau determinat	Parte de vorbire	Exemplu
akárki / bárki	nume de persoană	pronume	Ezt akárki meg tudja mondani „Oricine poate spune asta”
akármi / bármi	nume de lucru	pronume	Itt beszélhetünk bármiről „Aici putem vorbi despre orice”
akármelyik / bármelyik	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Akármelyik megoldás jó „Oricare soluție e bună”
		pronume	Bármelyikükkel elmehetek „Pot pleca cu oricare din ei/ele”
akármilyen / bármilyen	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Nem olvasok akármilyen ujságot „Nu citesc orice (fel de) ziar”
		pronume	Sok újság kapható, de nem olvasok akármilyet „Se găsesc multe ziare, dar nu citesc de orice fel”
akármekkora / bármekkora	nume de lucru	adjectiv	Adhatsz akármekkora szeget „Poți să-mi dai un cui de orice mărime”
		pronume	Nem számít a szeg nagysága. Adhatsz bármekkorát. „Nu contează mărimea cuiului. Poți să-mi dai unul de orice mărime”
akárhány / bárhány	nume de persoană sau de lucru la plural	adjectiv	Akárhány ember jön, én mindet fogadom „Oricâți oameni vin, eu îi primesc pe toți”
		pronume	Jöhet sok ember. Én bárhányat fogadok „Pot să vină mulți oameni. Eu primesc oricâți”
akármennyi / bármennyi	nume de materie	adjectiv	Bármennyi kávét meg tud inni „Poate să bea oricâtă cafea”
		pronume	Adhatsz neki sok kávét. Bármennyit meg tud inni „Poți să-i dai multă cafea. Poate să bea oricâtă”

• Mind și formate cu mind-:

Formă	Natura substantivului înlocuit sau determinat	Parte de vorbire	Exemplu
mind	nume de materie	pronume	Vett egy liter vizet, és mind(et) megitta „A cumpărat un litru de apă și a băut-o toată”
	nume de persoane		Balesetük volt, de mind jól vannak „Au avut un accident, dar toți/toate sunt bine”
	nume de lucruri		Sok hely van, de mind foglalt „Sunt multe locuri, dar toate sunt ocupate”
minden	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Minden ember halandó „Toți oamenii sunt muritori”
	nume de lucru	pronume	Minden rendben van „Totul e în regulă”
mindenki	nume de persoane	pronume	Mindenki elment ebédelni „Toată lumea a plecat la masă”
mindnyájan	nume de persoane	pronume	Balesetük volt, de mindnyájan jól vannak „Au avut un accident, dar toți/toate sunt bine”
mindegyik	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Mindegyik tanú mást mond „Fiecare martor spune altceva”
		pronume	Mindegyik mást mond „Fiecare (din ei/ele) spune altceva”
mindenféle / mindennemű	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Mindenféle tárgyakat gyűjt „Colecționează tot felul de obiecte”
		pronume	Mindenféléket gyűjt „Colecționează de toate”

• Formate cu se-:

Formă	Natura substantivului înlocuit sau determinat	Parte de vorbire	Exemplu
senki	nume de persoană	pronume	Senki nem/se(m) telefonált „Nimeni n-a dat telefon”
semmi	nume de lucru	pronume	Semmi nincs(en)/sincs(en) a hűtőszekrényben „Nu e nimic în frigider”
semelyik	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Semelyik ötlet se(m) jó „Niciuna din idei nu e bună”
		pronume	Ezek közül az ötletek közül semelyik se(m) jó „Dintre ideile astea niciuna nu e bună”
semmilyen/semmiféle	nume de persoană sau de lucru	adjectiv	Semmilyen/Semmiféle szállodát nem/se(m) találtunk „N-am găsit niciun fel de hotel”
		pronume	Megelégedtünk volna egy rossz szállodával is, de semmilyet/semmifélét nem/se(m) találtunk „Ne-am fi mulțumit și cu un hotel prost, dar n-am găsit de niciun fel”
semennyi	nume de materie	adjectiv	Semennyi bort nem/se(m) ihatok „Nu pot bea deloc (nicio cantitate de) vin”
		pronume	Egy fél pohár bor nem sok, de én semennyit nem/se(m) ihatok „O jumătate de pahar de vin nu e mult, dar eu nu pot bea deloc”

Surse bibliografice

• hu Balogh, Dezső; Gálffy, Mózes; J. Nagy, Mária, A mai magyar nyelv kézikönyve (Ghidul limbii maghiare contemporane), București, Kriterion, 1971
• hu Bokor, József, Szófajtan (Părțile de vorbire), A. Jászó, Anna (coord.), A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp.  197–253 (accesat la 29 august 2018)
• hu D. Mátai, Mária, A névmások története a középmagyar kor végéig (Istoria pronumelor până la sfârșitul perioadei maghiarei medii), Magyar Nyelvőr, nr. 123, 1999 (accesat la 29 august 2018)
• hu Erdős, József (coord.), Küszöbszint. Magyar mint idegen nyelv (Nivel-prag. Maghiara ca limbă străină), 2001 (accesat la 29 august 2018)
• hu Kiefer, Ferenc, 3. fejezet – Alaktan (Capitolul 3 – Morfologie), Kiefer, Ferenc (coord.) Magyar nyelv (Limba maghiară), Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006, ISBN 963-05-8324-0, p. 34-49 (accesat la 20 ianuarie 2023)
• hu Laczkó, Krisztina, Névmás és referencia (Pronume și referință), Magyar Nyelvőr, nr. 1, ianuarie–martie 2001 (accesat la 29 august 20186)
• fr Lelkes, István, Manuel de hongrois (Manual de limba maghiară), Budapesta, Tankönykiadó, 1979, ISBN 963-17-4426-4
• hu Nagy, Kálmán, Kis magyar nyelvtankönyv (Mică gramatică a limbii maghiare), București, Kriterion, 1980
• hu P. Lakatos, Ilona (coord.), Grammatikai gyakorlókönyv (mintaelemzésekkel és segédanyagokkal) [Exerciții de gramatică (cu analize model și materiale ajutătoare)], Budapesta, Bölcsész Konzorcium, 2006, ISBN 963-9704-28-8 (accesat la 29 august 2018)
• fr Szende, Thomas și Kassai, Georges, Grammaire fondamentale du hongrois (Gramatica fundamentală a limbii maghiare), Paris, Langues & Mondes – L'Asiathèque, 2001, ISBN 2-911053-61-3