Przemyśl
| Przemyśl | |||
| — municipiu și oraș — | |||
 Przemyśl | |||
| |||
Przemyśl (Polonia) Poziția geografică în Polonia | |||
| Coordonate: 49°47′06″N 22°46′02″E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Polonia | ||
| Voievodat |  Voievodatul Subcarpatia | ||
| Powiat |  Przemyśl County[*] | ||
| Populație | |||
| - Total | 67.847 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+1 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Paderborn | Germania | ||
| - South Kesteven | Regatul Unit | ||
| - Liov | Ucraina | ||
| - Truskaveț | Ucraina | ||
| - Camenița | Ucraina | ||
| - Eger | Ungaria | ||
| - Humenné | Slovacia | ||
| - Mostîska | Ucraina | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
Modifică date / text  | |||
Przemyśl (ucraineană Перемишль, germană: Premissel, latina medievală: Praemislia) este un municipiu în Polonia.
IstorieModificare
Przemyśl, al doilea cel mai vechi oraș din sudul Poloniei (după Cracovia), datează din secolul al VIII-lea. Regiunea a devenit ulterior, în secolul al IX-lea, parte din statul Moravia Mare. Vestigiile arheologice dovedesc prezența unui așezământ monahal. În timpul invaziei triburilor maghiare în inima Moraviei Mari în jurul anului 800, lendianii din zonă au jurat credință autorităților maghiare. Mai târziu, regiunea Przemyśl a devenit un loc de dispută între Regatul polonez, Rusia Kieveană și Regatul maghiar, începând cu secolul al X-lea. Zona a fost pentru prima dată menționată de cronicarul Nestor, când Vladimir, cneazul Kievului, a luat-o în posesie în anul 981. Înainte de anul 1218, a existat în oraș o episcopie ortodoxă. Curând, orașul a fost preluat de cnezatul Halici-Volânia.
În perioadă Renașterii, orașul a fost un important centru comercial. La fel ca și în Liov, populația orașului era alcătuită dintr-un număr mare de naționalități (polonezi, ucraineni, evrei, germani, cehi, armeni și tătari). La mijlocul secolului al XVIII-lea, populația de religie mozaică alcătuia 55,6% din total, urmată fiind de cea creștin romano-catolică, cu 39,5% și de cea greco-catolică, cu 4,8%.
În anul 1772, orașul a devenit parte a Imperiului austriac, fiind atașat regiunii Galiția. Conform recensământului austriac din 1830, 20% din populație aparținea Bisericii Greco-Catolică Ucraineană, un număr semnificativ de mare comparativ cu celelalte localități din Galiția. Biblioteca ruteană din localitate a fost înființată în anul 1804.
