Wikipedia

RIM-161 Standard Missile 3

RIM-161 SM-3

Lansarea unei rachete SM-3 Block IA de către distrugătorul purtător de rachete USS Hopper.

Tip Aegis BMD
Loc de origine  Statele Unite
Istoric producție
Producător Raytheon, Aerojet
Date generale
Lungime 6,55 m
Diametru 0,34 m
Încărcătură LEAP (cinetică)
Anvergură 1,57 m
Propulsiv Treapta 1: MK 72
Treapta 2: MK 104 DTRM
Treapta 3: MK 136 TSRM
Treapta 4: SDACS
Autonomie >500 km
Plafon >160 km
Viteză maximă 9.600 km/h
Sistem de ghidare GPS/INS/SARH/pasiv LWIR (KW)
Modifică text Consultați documentația formatului

RIM-161 Standard Missile 3 (SM-3) este un sistem antirachetă naval, utilizat de către Forțele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croazieră și cele intercontinentale,[1] ca parte a Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis. Deși a fost proiectat în primul rând ca un sistem antirachetă, SM-3 a fost folosit de asemenea și împotriva unui satelit aflat pe orbita terestră joasă.[2] Sistemul SM-3 este folosit și testat în principal de către Forțele Navale ale Statelor Unite, fiind utilizat și de către Forțele Maritime Japoneze de Autoapărare. O versiune terestră (Block IB) a rachetei va fi amplasată pe teritoriul României și Poloniei începând cu 2015, având în vedere dezvoltarea rachetelor balistice iraniene cu rază medie de acțiune, care pot atinge teritoriul românesc și al altor aliați ai Statelor Unite.

Dezvoltare

modificare

Sistemul antirachetă SM-3 a evoluat din sistemul antiaerian și antinavă SM-2 Block IV. SM-3 folosește același propulsor auxiliar al rachetei Block IV pentru prima și a doua treaptă, precum și același control al direcției și al orientării rachetei pentru jumătatea zborului folosit la intrarea în atmosferă. Pentru a susține raza de acoperire extinsă a unei interceptări exo-atmosferice, SM-3 are și a treia treaptă care conține un motor de rachetă cu dublu puls pentru faza inițială de zbor exo-atmosferic.[3]

Pe 18 mai 2010, Agenția Apărării Antirachetă din SUA a răspuns unui raport al problemelor sistemului SM-3 din New York Times, menționând că raportul este greșit și că testele rachetei au fost un succes.[4]

Utilizare

modificare

Statele Unite ale Americii

modificare

Antirachetă

modificare

În septembrie 2009, președintele Barack Obama a anunțat modificarea planurilor referitoare la scutul antirachetă din Europa de Est din timpul mandatului fostului președinte George W. Bush. Până la finalizarea noului plan care va fi implementat în patru faze, protecția va fi asigurată de către navele de război dotate cu sistemul Aegis. Sistemul SM-3 s-a dovedit a fi unul dintre cele mai bune sisteme antirachetă folosite de către Statele Unite ale Americii.[5]

Interceptarea satelitului USA 193.

Anti-satelit

modificare

Pe 14 februarie 2008, oficialii Statelor Unite au anunțat că intenționează să utilizeze o rachetă SM-3 modificată, lansată de un grup de trei nave de război din Pacificul de Nord, pentru a distruge satelitul american USA 193 la o altitudine de 240 de kilometri chiar înainte ca acesta să reintre în atmosferă. Intenția declarată a fost aceea de a "reduce riscul asupra ființelor umane", din cauza hidrazinei toxice folosite drept combustibil de către satelit.[6][7] Un purtător de cuvânt a declarat că programul software a fost modificat pentru a îmbunătăți șansele ca senzorii rachetei să recunoască satelitul drept țintă, având în vedere că racheta SM-3 nu a fost proiectată pentru operațiuni anti-satelit.

Pe 21 februarie 2008 la ora 3:26 AM (UTC), nava de război USS Lake Erie, un crucișător purtător de rachete din clasa Ticonderoga, a lansat o singură rachetă SM-3 care a lovit și a distrus satelitul defect, având o viteză la impact de 36 667 km/h când satelitul se afla la o altitudine de 247 de kilometri deasupra Oceanului Pacific.[8][9] Navele USS Decatur, USS Russell, precum și alți senzori aerieni, navali și tereștri au fost implicați în operațiune.[10][11]

Japonia

modificare
 
Lansarea unei rachete SM-3 de către distrugătorul purtător de rachete JDS Kongō.

În luna decembrie a anului 2007, Japonia a testat cu succes un sistem SM-3 Block IA aflat la bordul navei de război JDS Kongō împotriva unei rachete balistice. A fost prima dată când o navă japoneză a fost utilizată pentru lansarea unei rachete interceptoare în timpul unui test al sistemului antirachetă Aegis. În testele anterioare, Forțele Maritime Japoneze de Autoapărare asiguraseră urmărirea continuă a coordonatelor țintei și comunicațiile.[12][13]

În luna noiembrie a anului 2008, un al doilea test, desfășurat în comun cu forțele navale americane de pe nava JDS Chōkai, a fost un eșec. După o analiză a evenimentelor care au condus la insuccesul testului anterior, un alt exercițiu a avut loc pe nava de război JDS Myōkō în luna octombrie a anului 2009. Testul a avut drept rezultat interceptarea țintei, fiind un succes.[14]

Un alt test reușit a avut loc pe nava JDS Kirishima pe 28 octombrie 2010. Racheta țintă a fost lansată de către Centrul de Lansare a Rachetelor din Kauai al Forțelor Navale ale Statelor Unite. Echipajul navei Kirishima, acționând în largul coastelor insulei Kauai, a detectat și a urmărit ținta înainte de a lansa o rachetă SM-3 Block IA.[15][16]

Polonia

modificare

Pe 3 iulie 2010, Polonia și Statele Unite ale Americii au semnat un acord privind apărarea antirachetă. În virtutea acestuia, sistemele terestre SM-3 vor fi instalate în Polonia. Acest plan a fost acceptat ca o alternativă existentă și testată a interceptorilor antirachetă care au fost propuși de administrația Bush, care se află încă în faza de proiectare. Secretarul de Stat Hillary Clinton, prezentă la semnarea acordului în Cracovia împreună cu ministrul de externe Radoslaw Sikorski, a subliniat faptul că programul antirachetă este destinat protecției împotriva rachetelor iraniene și că nu este îndreptat împotriva Rusiei.[17]

România

modificare

Pe 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a răspuns afirmativ la invitația SUA de a amplasa instalații terestre antirachetă SM-3 în România pentru a proteja sudul Europei de rachetele iraniene cu rază scurtă și intermediară de acțiune. Sistemele vor fi operaționale începând cu anul 2015.[18] Pe 2 mai 2011, președintele Traian Băsescu a anunțat decizia CSAT și a consilierilor SUA privind amplasarea instalațiilor de lansare. Sistemul SM-3 din România va fi instalat la fosta bază aeriană Deveselu din județul Olt. Baza aeriană a fost desființată în 2002 și se află în prezent în conservare. Costul reabilitării bazei aeriene și al instalării sistemului SM-3 este de 400 de milioane de dolari, iar costul anual al întreținerii este estimat la 20 de milioane de dolari, ambele fiind suportate de către Statele Unite ale Americii.[19]

Sistemul antirachetă de la Deveselu va consta în 3 baterii cu 24 de rachete SM-3 Block IB, deservite de aproximativ 200 de soldați americani (cu un maxim de 500). Baza aeriană va fi sub comanda Forțelor Aeriene Române. România va suporta costurile punerii la dispoziție a bazei aeriene și cele ale asigurării pazei.

Note

modificare
  1. ^ http://www.ynetnews.com/articles/0,7340,L-3579000,00.html
  2. ^ Pentagon news briefing of 14 februarie 2008 (video, transcript)
  3. ^ „RIM-161 SM-3 Upgrades”. . Accesat în . 
  4. ^ „Missile Defense Agency Responds to New York Times Article”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Time for an All-Navy Missile Shield? By David Axe, 13 iulie 2009, wired.com.
  6. ^ Lolita C. Baldor, The Associated Press (). „US to Try to Shoot Down Spy Satellite”. Washington Post. 
  7. ^ „DefenseLink News Transcript: DoD News Briefing with Deputy National Security Advisor Jeffrey, Gen. Cartwright and NASA Administrator Griffin”. . Accesat în . 
  8. ^ „Satellite Shoot Down: How It Will Work”. Space.com. . Accesat în . 
  9. ^ „Navy Hits Satellite With Heat-Seeking Missile”. Space.com. . Accesat în . 
  10. ^ „DoD Succeeds In Intercepting Non-Functioning Satellite” (Press release). U.S. Department of Defense. . Accesat în .  Parametru necunoscut |release= ignorat (ajutor)
  11. ^ „Navy Succeeds In Intercepting Non-Functioning Satellite” (Press release). U.S. Navy. . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |release= ignorat (ajutor)
  12. ^ „AFP: Japan shoots down test missile in space: defence minister”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ MDA press release Arhivat în , la Wayback Machine.. 17 December 2007.
  14. ^ „JFTM-2 & 3 dates” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  15. ^ [1]
  16. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ US, Poland Sign Revised Missile Defense Accord http://www.globalsecurity.org/space/library/news/2010/space-100703-voa01.htm
  18. ^ Romania Agrees to Host Ballistic Missile Interceptor http://www.america.gov/st/eur-english/2010/February/20100204155405esnamfuak0.8593866.html Arhivat în , la Wayback Machine.
  19. ^ Ce câștigă România din scutul american antirachetă (Gândul.info)

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de RIM-161 Standard Missile 3
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RIM-161_Standard_Missile_3&oldid=15789831