Deschide meniul principal
Raionul Storojineț
Сторожинецький район
—  Raion  —
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Raionul Storojineț se află în Regiunea Cernăuți
Raionul Storojineț
Raionul Storojineț
Raionul Storojineț (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Raionul Storojineț se află în Ucraina
Raionul Storojineț
Raionul Storojineț
Raionul Storojineț (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°07′05″N 25°37′44″E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăStorojineț

Suprafață
 - Total1.160 km²

Populație (2015)[1]
 - Total99.341 locuitori
 - Densitate85,6 loc./km²

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziționarea raionului
Poziționarea raionului

Storojineț (în ucraineană Сторожинецький район) este unul din cele 11 raioane din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Storojineț. A fost înființat în anul 1940 după ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS și apoi reînființat în 1944, fiind inclusă în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă.

Acest raion are o suprafață de 1.160 km² și 95.295 locuitori (2001) [2], inclusiv 59,6 % ucraineni și 37,1 % români. Din componența raionului fac parte orașele Storojineț și Crasna-Ilschi și 24 comune rurale. În raionul Storojineț se află cea mai mare așezare majoritar românească din Ucraina - orășelul Crasna-Ilschi [3].

Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Storojineț și din județul Cernăuți ale României.

Cuprins

GeografieModificare

Raionul Storojineț este situat în partea de sud-vest a regiunii Cernăuți, la granița cu România. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu România, în partea de vest cu raionul Vijnița, în partea de nord cu raionul Cozmeni și în partea de est cu municipiul Cernăuți și cu raionul Adâncata.

Raionul Storojineț este frontieră de stat cu România, aici funcționând un punct de trecere a frontierei:

  • Crasna-Ilschi - Vicovu de Sus - punct local de trecere rutier și pietonal, numai pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră

Teritoriul raionului se află într-o zonă de colină de la poalele munților Carpați.

DemografieModificare

Numărul populației la 1 ianuarieModificare

2013 2014 2015
98.451 98.842 99.341

Structura etnolingvisticăModificare



 

Componența lingvistică a raionului Storojineț

     Ucraineană (61,42%)

     Română (35,64%)

     Rusă (1,81%)

     Polonă (1,01%)

     Alte limbi (0,03%)



 

Componența etnică a populației raionului Storojineț

     Ucraineni (59,59%)

     Români (37,15%)

     Polonezi (1,52%)

     Ruși (1,43%)

     Alte etnii (0,31%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Storojineț era vorbitoare de ucraineană (61,42%), existând în minoritate și vorbitori de română (35,64%), rusă (1,81%) și polonă (1,01%).[4]

La recensământul din 1989, raionul Storojineț avea 90.200 locuitori.

Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Storojineț era de 95.295 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice:

(inclusiv Moldoveni - 307 (0,32%))

  • Ruși - 1.367 (1,43%)
  • Alții - 1.740 (1,83%) [5].

De asemenea, 25% din populația raionului locuia în așezări urbane (23.800 locuitori) și 75% în așezări rurale (71.500 locuitori). Populația vorbitoare de limba română este concentrată în sudul raionului, în jurul orășelului Crasna-Ilschi.

Cele mai populate localități sunt orașele Storojineț - 14.506 locuitori și Crasna - 9.122 și satele Cuciurul Mare - 6.053, Ciudei - 5.265, Bănila pe Siret - 4.012, Pătrăuții de Sus - 3.747, Tișăuți - 3.556, Igești - 3.379, Ropcea - 3.324, Davideni - 3.115 și Pătrăuții de Jos - 3.004.

Comunitatea românească din raionModificare

Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Storojineț erau majoritari în următoarele localități [6]:

Ar mai fi de menționat și faptul că în localitatea Crăsnișoara Veche majoritatea populației este formată din etnici poloni (61,74%).

EconomieModificare

În raionul Storojineț funcționează 15 întreprinderi industriale.

Învățământ și culturăModificare

În raionul Storojineț există 51 școli secundare și un internat. Ființează aici o Casă de Cultură cu 500 de locuri, deschisă în 1956 și două biblioteci centrale - pentru adulți și copii. În afară de acestea, mai există 44 cămine culturale, 47 biblioteci școlare și 5 școli de arte.

De asemenea, funcționează aici 9 spitale, 6 clinici și 31 cabinete medicale) [7].

LocalitățiModificare

Raionul Storojineț este compus din:

    • 13 sate, care nu sunt și selsoviete, adică nu au administrație proprie, astfel:

Obiective turisticeModificare

Pe teritoriul raionului Storojineț se află mai multe obiective turistice:

  • Biserica de lemn din Davideni - construită în anul 1786 [9]
  • Biserica "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" din Crasna - construită din zidărie de piatră în anul 1792, de către boierul Alexandru Ilschi
  • Biserica de lemn din Jadova - construită în anul 1806 [10]

ReferințeModificare

  1. ^ a b uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
  2. ^ Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane
  3. ^ Cel mai mare sat din Ucraina - Crasna
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  5. ^ Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.
  6. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  7. ^ Raionul Storojineț - site oficial uc
  8. ^ Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION
  9. ^ Biserica de lemn din Davideni - Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil
  10. ^ Biserica de lemn din Jadova

Legături externeModificare