Broscăuții Vechi, Storojineț

Coordonate: 48°14′24″N 25°44′24″E ({{PAGENAME}}) / 48.24000°N 25.74000°E
Broscăuții Vechi
Старі Бросківці
— Comună —
Broscăuții Vechi Broscăuții Vechi (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Broscăuții Vechi Broscăuții Vechi (Ucraina) Poziția geografică

Țară	Ucraina
Regiune	Cernăuți
Raion	Storojineț

KOATUU	7324589001
Atestare	20 septembrie 1617

Reședință	Broscăuții Vechi
Componență	Broscăuții Vechi

Altitudine	260 m.d.m.

Populație (2007)
- Total	2.503 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	59048
Prefix telefonic	3735

Prezență online

Modifică date / text

Broscăuții Vechi (în ucraineană Старі Бросківці, transliterat Stari Broskivți și în germană Alt Broschkoutz) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 2,503 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 260 metri, se află pe malul râului Hlinița, în partea de nord-est a raionului Storojineț.

Istorie

Localitatea Broscăuții Vechi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare a satului datează din 20 septembrie 1617.

În anul 1771 a fost ctitorit aici un schit de călugări de către Constantin Volcinschi și egumenul Nazarie Săvescul. Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Broscăuți deținea 15 fălci de teren în sat ^[1]. La acea dată, viețuiau acolo 7 călugări.

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Broscăuții Vechi a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în germană Storozynetz).

Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Broscăuți în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" ^[2].

Conform datelor din Arhiva de Stat a regiunii Cernăuți, în anul 1894, în districtul Cernăuți urban din cele 15 școli primare existente 12 aveau ca limbă de predare româna (o școală – numai româna, 11 – româna alături de cea germană, ruteană sau poloneză), iar școlile din Bănila Moldovenească, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau ca limbă de predare româna ^[3].

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Broscăuții Vechi a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Școala cu predare în limba română din satul Broscăuții Vechi a fost închisă de către autoritățile sovietice în perioada anilor '60-'70 ai secolului al XX-lea.

În anul 1969 s-a construit aici o fabrică de cărămidă.

Începând din anul 1991, satul Broscăuții Vechi face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.372 (1.359+13), adică 48,72% din populația localității ^[4]. În prezent, satul are 2.503 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

Componența lingvistică a comunei Broscăuții Vechi

Ucraineană (83,9%)

Română (15,54%)

Alte limbi (0,56%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Broscăuții Vechi era vorbitoare de ucraineană (83,9%), existând în minoritate și vorbitori de română (15,54%).^[5]^[6]

1930: 3.053 (recensământ)^[7]

1989: 2.816 (recensământ)

2007: 2.503 (estimare)

Recensământul din 1930

Componența etnică a comunei Broscăuții Vechi (județul Storojineț)

Români (86,93%)

Evrei (3,76%)

Ruteni (5,3%)

Polonezi (2,06%)

Altă etnie (1,95%)

Componența confesională a comunei Broscăuții Vechi

Ortodocși (90,4%)

Romano-catolici (2,78%)

Mozaici (3,76%)

Greco-catolici (2,32%)

Altă religie (0,74%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Broscăuții Vechi se ridica la 3.053 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (86,93%), cu o minoritate de evrei (3,76%), una de ruteni (5,30%) și una de polonezi (2,06%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (1 persoană), germani (18 persoane), cehi\slovaci (1 persoană) și ruși (29 de persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (90,40%), dar existau și romano-catolici (2,78%), mozaici (3,76%) și greco-catolici (2,32%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (13 persoane), iar 9 persoane nu au declarat religia.

Personalități

În anul școlar 1952-1953, a predat în satul Broscăuții Vechi ca profesor de limba și literatura ucraineană tânărul licențiat în filologie Feodor Arvat (1928-1999), lingvist și filolog ucrainean, viitor membru al Academiei de Științe ale Educației din Ucraina (1992).

Note

^ „Preot Sorin-Toader Clipa - Fondul bisericesc al Bucovinei și lichidarea lui (1948-1949) (Editura Universității „Ștefan cel Mare" Suceava, 2006)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 9 iulie 2007. Accesat în 2 mai 2009.
^ „Gheorghe C. Leon - Proprietatea forestieră în vechiul Ocol al Câmpulungului Moldovenesc (studiu publicat în Bucovina forestieră nr. 1-2/1999)”. Arhivat din original la 25 octombrie 2011. Accesat în 2 mai 2009.
^ Crai Nou, 14 martie 2007 - O contribuție valoroasă la istoria Bucovinei. Extras din lucrarea dr. Constantin Ungureanu - Învățământul primar din Bucovina (1774-1818) (Ed. „Civitas”, Chișinău, 2007).
^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 22 aprilie 2009.
^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.
^ „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura lingvistică pe localități”.
^ „Villages of Bukovina”. Arhivat din original la 10 ianuarie 2007. Accesat în 29 mai 2009.

Legături externe

Imagini din Broscăuții Vechi Arhivat în 28 septembrie 2017, la Wayback Machine.
Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
Românii din Cernăuți

[1] „Preot Sorin-Toader Clipa - Fondul bisericesc al Bucovinei și lichidarea lui (1948-1949) (Editura Universității „Ștefan cel Mare" Suceava, 2006)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 9 iulie 2007. Accesat în 2 mai 2009.

[2] „Gheorghe C. Leon - Proprietatea forestieră în vechiul Ocol al Câmpulungului Moldovenesc (studiu publicat în Bucovina forestieră nr. 1-2/1999)”. Arhivat din original la 25 octombrie 2011. Accesat în 2 mai 2009.

[3] Crai Nou, 14 martie 2007 - O contribuție valoroasă la istoria Bucovinei. Extras din lucrarea dr. Constantin Ungureanu - Învățământul primar din Bucovina (1774-1818) (Ed. „Civitas”, Chișinău, 2007).

[4] „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 22 aprilie 2009.

[populatie_ucraina_2001-5] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

[6] „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura lingvistică pe localități”.

[7] „Villages of Bukovina”. Arhivat din original la 10 ianuarie 2007. Accesat în 29 mai 2009.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]