Rasa umană este un concept social utilizat pentru categorisirea oamenilor în grupuri mari și distincte bazându-se pe aspecte anatomice, culturale, etnice, genetice, geografice, lingvistice, religioase și/sau de afiliere socială.

Reprezentanți ai rasei umane europene.

Opinii științificeModificare

Manuale de liceuModificare

 
Blestemul biblic din Cartea Genezei asupra lui Canaan, care a fost adesea greșit considerat drept blestem asupra tatălui său, Ham, a fost folosit spre a justifica sclavia din SUA secolului al XIX-lea.[1]

În "Biologie Manualul pentru clasa a XII-a, 2007", autori G. Corneanu, A. Ardelean, G. Mohan, rasa este definită ca fiind un grup subspecific distinct fenotipic și / sau geografic, constituit din indivizi care ocupă o regiune geografică și/sau ecologică definită și care prezintă caracteristici fenotipice și frecvență de gene, prin care se disting de alte asemenea grupuri.

Tot aici se găsește părerea că în majoritate oamenii de știință consideră că există trei rase umane principale și anume: rasa europeană (caucaziană), rasa mongoloidă și rasa australo-negroidă, cu două ramuri cea negroidă, existentă în cea mai mare parte a Africii și australoidă, care se află în restul teritoriului (Australia, Noua Guinee și Micronezia).

Tot din Corneanu, Ardelean și Mohan 2007, reiese că alți autori consideră drept rase distincte cele două ramuri ale rasei australo-negroide. Astfel ar fi patru rase: rasa europeană (caucaziană), rasa mongoloidă, rasa negroidă și rasa australoidă.

După alte păreri ar fi cinci rase umane și anume rasa europoidă, rasa ecuatorială, rasa asiato-americană, rasa oceanică, rasa amerindiană.

Asociația Antropologilor AmericaniModificare

Pe 17 mai 1998, Asociația Antropologilor Americani a publicat o declarație prin care respinge noțiunea de rasă biologică în specia umană. Criteriile folosite sunt genetice: indivizii diferă mai mult în interiorul grupurilor propuse drept rase, decât între grupuri iar diferențele asociate cu poziția geografică au pasaje graduale de la o zonă la alta în locul delimitărilor bruște observate la specii unde rasele sunt o realitate.[2]

ReligieModificare

Conform miturilor biblice[3][4], Noe a fost un patriarh scăpat de potop cu toată familia sa. După încetarea ploii, care a durat un număr variabil de zile (40 în unele surse, 150 în altele),[5] arca lui s-a oprit pe muntele Ararat. Noe este considerat garantul înțelegerii dintre Dumnezeu și omenirea reînnoită prin fiii săi, Sem, Ham și Iafet, strămoșii semiților, hamiților și iafetizilor.

NoteModificare

  1. ^ Hess, Richard S. (). The Old Testament: A Historical, Theological, and Critical Introduction. Baker Academic. p. 59. ISBN 978-1493405732. Accesat în . 
  2. ^ „Connect with AAA”. AAA Statement on Race. Accesat în . 
  3. ^ „Noe”. dexonline. . Accesat în . 
  4. ^ „RLST 145 - Lecture 2 - The Hebrew Bible in Its Ancient Near Eastern Setting: Biblical Religion in Context”. Open Yale Courses. Accesat în . 
  5. ^ Shaye J. D. Cohen (2013) Lecture 6: A Closer Look at the Flood Story. Note de curs. Universitatea Harvard. Copie.

BibliografieModificare

Vezi șiModificare