Deschide meniul principal
Reprezentanți ai rasei europene

Rasa umană este un concept social utilizat pentru categorizarea oamenilor în grupuri mari și distincte bazându-se pe aspecte anatomice, culturale, etnice, genetice, geografice, lingvistice, religioase și/sau de afiliere socială.

Păreri științificeModificare

Manuale de liceuModificare

 
Blestemul biblic din Geneza asupra lui Canaan, care a fost adesea greșit considerat drept blestem asupra tatălui său Ham, a fost folosit spre a justifica sclavia din SUA secolului al XIX-lea.[1]

În "Biologie Manualul pentru clasa a XII-a, 2007", autori G. Corneanu, A. Ardelean, G. Mohan, rasa este definită ca fiind un grup subspecific distinct fenotipic și / sau geografic, constituit din indivizi care ocupă o regiune geografică și/sau ecologică definită și care prezintă caracteristici fenotipice și frecvență de gene, prin care se disting de alte asemenea grupuri.

Tot aici se găsește părerea că în majoritate oamenii de știință consideră că există trei rase umane principale și anume: rasa europeană (caucaziană), rasa mongoloidă și rasa australo-negroidă, cu două ramuri cea negroidă, existentă în cea mai mare parte a Africii și australoidă, care se află în restul teritoriului (Australia, Noua Guinee și Micronezia).

Tot din Corneanu, Ardelean și Mohan 2007, reiese că alți autori consideră drept rase distincte cele două ramuri ale rasei australo-negroide. Astfel ar fi patru rase: rasa europeană (caucaziană), rasa mongoloidă, rasa negroidă și rasa australoidă.

După alte păreri ar fi cinci rase umane și anume rasa europoidă, rasa ecuatorială, rasa asiato-americană, rasa oceanică, rasa amerindiană.

Asociația Antropologilor AmericaniModificare

Pe 17 mai 1998, Asociația Antropologilor Americani a publicat o declarație prin care respinge noțiunea de rasă biologică în specia umană. Criteriile folosite sunt genetice: indivizii diferă mai mult în interiorul grupurilor propuse drept rase, decât între grupuri iar diferențele asociate cu poziția geografică au pasaje graduale de la o zonă la alta în locul delimitărilor bruște observate la specii unde rasele sunt o realitate.[2]

ReligieModificare

Conform miturilor biblice[3][4], Noe a fost un patriarh scăpat de potop cu toată familia sa. Din înștiințarea lui de către Dumnezeu, Noe a construit o corabie, în care a intrat el și familia sa, precum și câte o pereche din toate viețuitoarele și care a plutit în timpul potopului, oprindu-se, după retragerea apelor, pe muntele Ararat, devenind întemeietorul noilor rase umane prin fiii săi Sem, Ham și Iafet. Aceștia au fost cei trei fii ai lui Noe și din ei s-au răspândit oameni peste tot pământul. Noe este considerat garantul înțelegerii dintre Dumnezeu și omenirea reînnoită prin fiii săi, Sem, Ham și Iafet, strămoșii semiților, hamiților și iafetizilor.

NoteModificare

  1. ^ Hess, Richard S. (). The Old Testament: A Historical, Theological, and Critical Introduction. Baker Academic. p. 59. ISBN 978-1493405732. Accesat în . 
  2. ^ „Connect with AAA”. AAA Statement on Race. Accesat în . 
  3. ^ „Noe”. dexonline. . Accesat în . 
  4. ^ „RLST 145 - Lecture 2 - The Hebrew Bible in Its Ancient Near Eastern Setting: Biblical Religion in Context”. Open Yale Courses. Accesat în . 

BibliografieModificare

  • Biologie, Manual pentru clasa a XII-a, 2007, autori G. Corneanu, A. Ardelean, G. Mohan.

Vezi șiModificare