Regatul Lombardia-Veneția
(Redirecționat de la Regatul Lombardo-Venețian)
Regatul Lombardia-Veneția (italiană Regno Lombardo-Veneto, germană Königreich Lombardo–Venetien) a fost creat la Congresul de la Viena în semn de recunoaștere a drepturilor Casei de Habsburg-Lorena asupra Lombardiei și a fostei Republica Veneția după Regatul napoleonian al Italiei, proclamat în 1805, care s-a prăbușit.[3] Regatul a fost condus zi de zi de viceregi numiți de către Curtea Imperială din Milano și Veneția.[2][4][5][6]
| Regatul Lombardia-Veneția | |||||
| Lombardia-Veneția | |||||
| Regno Lombardo–Veneto (it) Königreich Lombardo–Venetien (de) Österreichisches Italien ("Italia Austriacă")[1] | |||||
| |||||
| |||||
| Imn național | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| imnul Imperiului Austriac | |||||
 Schiță a Regatului în 1852, suprapusă frontierelor moderne | |||||
| Capitală | Milano și Veneția (1815–1859) Veneția (1859–1866) | ||||
| Limbă | Italiană, germană | ||||
| Guvernare | |||||
| Formă de guvernare | monarhie absolută[*] | ||||
| Rege | |||||
| - 1815–1835 | Francis I | ||||
| - 1835–1848 | Ferdinand I | ||||
| - 1848–1866 | Francis Joseph I | ||||
| Vicerege | |||||
| - 1815 | Heinrich XV | ||||
| - 1857–1859 | Ferdinand Joseph | ||||
| Istorie | |||||
| Epoca istorică | Epoca Modernă | ||||
| Congresul de la Viena | |||||
| Cinci zile ale Milanului | |||||
| Tratatul de la Zürich | |||||
| Războiul Austro-Prusac | |||||
| Pacea de la Praga | |||||
| Tratatul de la Viena | |||||
| Date statistice | |||||
| Suprafață | |||||
| - 1852 | 46.782 km² | ||||
| Populație | |||||
| - 1852 | 4.671.000 loc. | ||||
| Densitate | 99,8 loc./km² | ||||
| Economie | |||||
| Monedă | Liră lombardo-venețiană, (1816–1860) Florin lombardo-venețian (1860–1866) | ||||
| [2] | |||||
Modifică date / text  | |||||
Conducători
modificareViceregi
modificare- Heinrich al XV-lea, Prinț de Reuss-Plauen 1814–1815
- Contele Friedrich Heinrich von Bellegarde 1815–1816
- Arhiducele Anton Victor de Austria 1816–1818
- Arhiducele Rainer Joseph de Austria 1818–1848
- Contele Joseph Radetzky von Radetz 1848–1857
- Arhiducele Maximilian de Austria 1857–1859
- Ferencz Gyulai 1859
Guvernatori ai Lombardiei
modificare- Heinrich Johann Bellegarde 1814–1816
- Francesco Saurau 1816–1818
- Giulio Strassoldo di Sotto 1818–1830
- Franz Hartig 1830–1840
- Robert von Salm-Reifferscheidt-Raitz 1840–1841
- Johann Baptist Spaur 1841–1848
- Maximilian Karl Lamoral O'Donnell 1848 (interimar)
- Felix von Schwarzenberg 1848
- Franz Wimpffen 1848 (interimar)
- Alberto Montecuccoli-Laderchi 1848–1849 (interimar)
- Karl Borromäus Philipp zu Schwarzenberg 1849–1850 (interimar)
- Michele Strassoldo-Grafenberg 1851–1857 (cu titlu de Locotenent al Lombardiei)
- Friedrich von Burger 1857–1859
Guvernatori ai Veneției
modificare- Peter Goëss 1815–1819
- Ferdinand Ernst Maria von Bissingen-Nippenburg 1819–1820
- Carlo d'Inzaghi 1820–1826
- Johann Baptist Spaur 1826–1840
- Aloys Pállfy de Erdöd 1840–1848
- Ferdinand Zichy zu Zich von Vasonykeöy 1848 (interimar)
- Laval Nugent von Westmeath 1848–1849 (guverator militar)
- Karl von Gorzowsky 1849
- Stanislaus Anton Puchner 1849–1850
- Georg Otto von Toggenburg-Sargans 1850–1855
- Kajetan von Bissingen-Nippenburg 1855–1860
- Georg Otto von Toggenburg-Sargans 1860–1866 (a doua oară)
Împărați
modificare| Nume | Durată de viață | Încoronare | Sfârșit domnie | Note | Familia | Imagine |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Francis I | 12 februarie 1768 – (67 de ani) | 9 iunie 1815 | 2 martie 1835 | Habsburg-Lorraine |  | |
Ferdinand I
| 19 aprilie 1793 – (82 de ani) | 2 martie 1835 | 2 decembrie 1848 (abdicated) | Fiu al lui Francis I | Habsburg-Lorraine |  |
| Francis Joseph I | 18 august 1830 – (86 de ani) | 2 decembrie 1848 | 12 octombrie 1866 (deposed) | Nepotul lui Ferdinand I | Habsburg-Lorraine |  |
Note
modificare- ^ Pütz, Wilhelm (). Leitfaden bei dem Unterricht in der vergleichenden Erdbeschreibung. Freiburg.
- ^ a b c Fisher, Richard S. (). The book of the world: Vol.2. New York.
- ^ Rindler Schjerve, Rosita (). Diglossia and Power. Berlin.
- ^ Francis Young & W.B.B. Stevens (). Garibaldi: his life and times. London.
- ^ Pollock, Arthur William Alsager (). The United service magazine: Vol.75. London.
- ^ Förster, Ernst (). Handbuch für Reisende in Italien: Vol.1. Munich.
