Deschide meniul principal

Regimentul 52 Infanterie (1916-1918)

Regimentul 52 Infanterie
1916-1918
Morți pe 6 Septembrie 1916 îngropați la Bârlad.jpg
Activă14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918
Țară Romania
RamurăForțe de uscat
TipInfanterie - Semn de arma.png Infanterie
Mărime2.500-3.000 oameni (la mobilizare)
Morți pe 18-27 Septembrie 1916 îngropați la Bârlad.jpg

Regimentul 52 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic din rezerva armatei permanente care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților de infanterie din cercul de recrutare Bârlad, din cadrul Comandamentului III Teritorial.[1]:p. 81 Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 36 Infanterie. La intrarea în război, Regimentul 52 Infanterie a fost comandat de colonelul Arghir Botez.[2] Regimentul 52 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.[3]

Participarea la operațiiModificare

Campania anului 1916Modificare

Campania anului 1917Modificare

Ca urmare a pierderilor suferite, la începutul anului 1917 s-a decis în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917 contopirea sa cu Regimentului 51 Infanterie. Noua unitatr a fost resubordonată Brigăzii 25 Infanterie.[3]

ComandanțiModificare

MorminteModificare

Un total de 227 de membrii ai regimentului sunt înhumați in două cimitire din Bârlad: marea majoritate a mormintelor se găsesc pe strada Mihai Eminescu, dar crucile nu au nume pe ele și locul este în general neîngrijit; restul (13 morminte) se găsesc în cimitirul principal al orașului, Eternitatea. La această din urmă locație putem afla numele celor înmormântați. Uneori este înregistrată și data decesului, ca în cazul doctorului Chiocălescu D., elevului medic Adican Dani și a locotenentului Jugu N. Ioan: toți decedați pe 24 Februarie 1917. Maiorul/colonelul Arcade Șeptilici Andrieș, care pare să fie comemorat atât printr-o cruce simplă cât și printr-o cruce specială partial distrusă, a decedat la 7 Octombrie (1918?). De asemenea, la Eternitatea sunt înmormântați soldații Tănase Ion, Apostol Gh., Alexandru Dumitru, Obreja Gh. Niculai, Stoica Gh., Ioan M., caporalii Răducanu I., Georgescu Gh., Dumitru Gescu.

La mausoleul de la Mărășești sunt înhumați soldații Andrei Nucuriu, Gheorghe Mazilu, Ion Dobrin, caporalul Toma Dumitrache și maiorul Grigore Ignat.

Referințe și noteModificare

  1. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  2. ^ Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916
  3. ^ a b Lt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929

BibliografieModificare

  • Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1941
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi șiModificare