Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești
Rogojeni (stație c.f.) | |
— Sat — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°50′6″N 28°26′43″E / 47.83500°N 28.44528°E | |
---|---|
Țară | Republica Moldova |
Regiunea de dezvoltare | Nord |
Raion | Șoldănești |
Comună | Rogojeni |
Întemeiat | 1892 |
Populație (2004) | |
- Total | ▲672 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | MD-7230 |
Prefix telefonic | +373 (0) a72 |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Rogojeni - stație cale ferată este un sat-stație de cale ferată din cadrul comunei Rogojeni din raionul Șoldănești, Republica Moldova. Satul se află la distanța de 39 km de centrul raional - Șoldănești și de 92 km de capitala țării - municipiul Chișinău.
Rogojeni este amplasat pe panta de nord-est a dealului Pohorna cu altitudinea maximă de 254,0 m. În sudul satului a fost plantată o fâșie forestieră cu predominarea salcâmului (Robinia pseudoacaci).
Istorie
modificareSatul Rogojeni de pe calea ferată a fost întemeiat în 1892 după punere în circulație a liniei Bălți-Slobodka.[1]
În perioada postbelică satul făcea partea din Sovietul sătesc (comună) Pohoarna, raionul Florești. În anii sovietici activa o fabrică de asfalt și beton, punct de colectare a cerealelor, brigada de câmp „Biruința” (cu sediul la Pohoarna). De asemenea, mai funcționau o școală primară, club cu instalație de cinematograf, punct medical, magazin.[2] La recensământul din 1989 la Rogojeni locuiau 491 oameni, inclusiv: 458 moldoveni, 21 ucraineni, 11 ruși și un găgăuz.
Populație
modificareÎn 2004 s-au înregistrat 672 de locuitori, inclusiv: bărbați - 327 persoane (48,66%) și femei - 345 persoane (51,34%). Rogojeni este o localitate mononațională, predominând băștinașii: moldoveni/români - 651 locuitori, urmați de ucraineni - 14 locuitori și 7 etnici ruși.[3]
Referințe
modificare- ^ Teodor Niță. Rogojeni loc.c.f. Localitățile Republicii Moldova: Itinerar documentar-publicistic ilustrat, Chișinău: Fundați „Draghiștea”, 2013, p.296.
- ^ Enciclopedia Sovietică Moldovenească. Vol. 5. Chișinău: Redacția Principală a Enciclopediei Sovietice Moldovenești, 1975. p. 516.
- ^ Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale. – Ch.: Statistica, 2006 (F. E.-P. „Tipogr. Centrală”). – 492 p.: tab., diagr. – ISBN 978-9975-9786-4-4