Wikipedia

România Revoluționară (pictură de Constantin Daniel Rosenthal)

pictură de Constantin Daniel Rosenthal
Acest articol dezvoltă secțiunea Opera a articolului principal Constantin Daniel Rosenthal.
România Revoluționară
Descriere generală
ArtistConstantin Daniel Rosenthal  Modificați la Wikidata
Datare  Modificați la Wikidata
Materialepânză[*]​, vopsea pe bază de ulei[*]​  Modificați la Wikidata
Dimensiuni78,5 cm×63,5 cm
AmplasareMuzeul Național de Artă al României  Modificați la Wikidata, București  Modificați la Wikidata
ColecțieMuzeul Național de Artă al României  Modificați la Wikidata
Curent artisticromantism  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

România Revoluționară este o pictură realizată de artistul român Constantin Daniel Rosenthal în anul 1850.[1] După alți analiști, lucrarea ar fi fost pictată în perioada 1847-1851 și a fost litografiată și folosită ulterior ca mijloc de propagandă.[2] Artistul a realizat două lucrări, una intitulată România la 1848 pe Câmpia Libertății și una România, lupta din dealul Spirei. Ambele tablouri au fost în colecția lui Constantin A. Rosetti, care le-a donat în anul 1857 Muzeului din București. Ultima este România Revoluționară care se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României.[3]

Comentarii critice

modificare

Istoricul și criticul de artă George Oprescu a caracterizat arta lui Rosenthal ca nefiind una cu specific românesc,[4] ca și cea a tuturor celorlalți contemporani ai săi.[5] Analistul a declarat că a avut unele ezitări în a-l cataloga pe artist drept un pictor român și nu unul străin care s-a adaptat românismului. Locul lui în istoria artei plastice din România este fără doar și poate în primul eșalon și asta pentru că, a opinat istoricul, el s-a simțit român mai mult decât a fost Carol Popp de Szathmari, deoarece el a cerut cetățenia[6] ca să devină român în mod oficial. Poate de aceea a îmbrățișat ideile revoluționare cu mai multă determinare până la decesul de la Pesta.[5] Ca urmare, Rosenthal nu a fost cu nimic diferit de contemporanii și predecesorii săi, picturile lui au aparținut mai mult epocii decât țării unde au fost realizate. Ele au fost conforme tendințelor generale existente la mijlocul secolului al XIX-lea și nu au în ele nimic caracteristic românesc, cu toate că el nu este un pictor de neglijat.[7]

 
Delacroix - Grecia murind la Missolonghi Libertatea pe baricade

George Oprescu a văzut în România Revoluționară o operă însemnată cu ajutorul căreia se poate face o comparație cu alte lucrări anterioare care au rămas de la artist.[8] El a constatat că pictura este caracterizată de mișcare, de avânt și un suflu dramatic care o distinge în mod semnificativ de alte tablouri cunoscute pe care le-a făcut pictorul în epoca prerevoluționară. Oprescu a opinat că pentru a realiza compoziția acestui tablou, Rosenthal și-ar fi adus aminte de lucrările lui Delacroix, respectiv Libertatea pe baricade și Grecia murind la Missolonghi. Elementul care încadrează lucrarea în curentul romantic este draperia care fâlfâie în bătaia vântului. Modul de execuție al acesteia demonstrează profunda asimilare de către artist a perceptelor romantismului.[8] Dan Grigorescu a considerat că tematica romantică a fost rezolvată cu mijloacele de expresie academiste.[9]

 
România Revoluționară la MNAR
 
Timbre (1951) 

Ion Frunzetti a menționat că Rosenthal a fost primul artist care ... a dat chip și ființă concretă „României”, făcând lucrarea să devină o imagine palpabilă dintr-un concept abstract, ea adresându-se simțurilor unui întreg popor.[10] Fiind un personaj feminin, o făptură a vieții, toată compoziția prin elementele ei adiacente are o concepție unitară. Istoricul a mai precizat că artiștii, în general pentru acea epocă, au recurs adeseori la mijloacele de exprimare oferite de alegorie. Astfel, el a categorisit operele de artă care au fost create cu tematica unirii în trei tipuri - alegoriile, scenele istorice cu evenimente din trecut ce anticipau Unirea și portretele.[10]

Modelul care a stat la baza realizării chipului României a fost Mary Grant de origine scoțiană, guvernanta lui Alexandru Odobescu, devenită Maria Rosetti prin căsătoria sa cu Constantin A. Rosetti.[11][12][9][13][8] Mary Grant este considerată astăzi ca prima ziaristă din România. Ea a fost sora negustorului și diplomatului scoțian Effingham Grant. Adrian-Silvan Ionescu a precizat că modelele preferate ale lui Rosenthal au fost soții Rosetti, Constantin și Maria, deoarece pictorul le-a realizat mai multe portrete și tablouri. Astfel, a amintit Silvan Ionescu, Maria a ajuns să fie reprezentată ca o româncă aprigă, înveșmântată cu o ie cu altiță. Ea are o salbă bogată de galbeni împărătești pe pieptul alb și o maramă de borangic care-i acoperă un păr negru strălucitor. Marama pare a fi smulsă de o mișcare violentă de apărare a drapelului tricolor cu o harpă ruptă. Mâna cealaltă este încleștată pe un cuțit și pare că este gata să-l folosească.[13] Planul al doilea este ocupat de o luptă dramatică în lumina răsăritului amestecată cu reflexele incendiilor, a comentat Dan Grigorescu,[9] în timp ce Ion Frunzetti a fost mai precis indicând Bătălia din Dealul Spirii din 13 septembrie 1848.[12]

"Revoluționara României" de Don Bosco

modificare

"Revoluționara României” de Don Bosco este o pictură inspirată direct de lucrarea iconică a lui Constantin Daniel Rosenthal, "România Revoluționară”. Bosco, un artist din Staten Island, a fost profund mișcat de reprezentarea lui Rosenthal a revoluției de la 1848 și a văzut paralele cu revoluția din 1989 din România.[14]

 
Pictură de artistul Don Bosco, inspirată din originalul lui Rosenthal

Pictura lui Bosco prezintă o femeie îmbrăcată în costum tradițional transilvănean, similar cu figura feminină din lucrarea lui Rosenthal. Ea ține un steag tricolor fără stema comunistă, simbolizând dorința de schimbare și libertate. În fundal, Palatul Parlamentului servește ca un memento al trecutului opresiv.

Don Bosco a donat această lucrare Muzeului Național de Istorie a României, unde este expusă ca parte a unei expoziții temporare, cu planuri de a deveni o piesă permanentă. Cristina Barbu, muzeograf la muzeu, a subliniat impactul emoțional al picturii, care continuă să conecteze românii din țară și diaspora, reflectând spiritul de speranță și reziliență al națiunii.[15]

Numismatică

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ Dan Grigorescu... pag. 218. Lucrarea nu este datată. Estimarea anului 1850 în care a fost făcută aparține lui Ion Frunzetti și a altor cercetători. Afirmația lui Frunzetti la care a făcut referire Grigorescu este într-o biografie în manuscris a lui Frunzetti. În biografia făcută lui Rosenthal și publicată în anul 1955, la pagina 35, Frunzetti a afirmat că data realizării a fost 1850 în exil, fără ca să indice vreo sursă documentară. De asemenea nu a făcut vreo analiză critică a tabloului. Situația este similară și pentru România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății.
  2. ^ Aura Popescu... pag. 238
  3. ^ Frunzetti, Pictori..., pag. 59
  4. ^ George Oprescu, Pictura..., pag. 105
  5. ^ a b George Oprescu, Pictura..., pag. 106
  6. ^ Dan Grigorescu... pag. 207
  7. ^ George Oprescu, Pictura..., pag. 107
  8. ^ a b c George Oprescu, Pictura..., pag. 115
  9. ^ a b c Dan Grigorescu... pag. 219
  10. ^ a b Frunzetti, Arta..., pag. 68
  11. ^ Frunzetti, C. Rosenthal..., pag. 35
  12. ^ a b Frunzetti, Pictori..., pag. 58
  13. ^ a b Adrian-Silvan Ionescu... pag. 46
  14. ^ „Cultural.nyc”. www.cultural.nyc. Accesat în . 
  15. ^ „Cultural.nyc”. www.cultural.nyc. Accesat în . 
  16. ^ a b www.bnr.ro: Emisiune numismatică - o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat dedicate aniversării a 190 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu - accesat 1 mai 2020

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Constantin Daniel Rosenthal
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=România_Revoluționară_(pictură_de_Constantin_Daniel_Rosenthal)&oldid=16394702