Roma, oraș deschis

film din 1945 regizat de Roberto Rossellini
(Redirecționat de la Roma città aperta)
Roma, oraș deschis
Roma, città aperta

Afișul românesc al filmului
Titlu originalRoma città aperta
Gendramă de război
RegizorRoberto Rossellini
ScenaristSergio Amidei
Federico Fellini
Story:
Sergio Amidei
Alberto Consiglio
ProducătorGiuseppe Amato
Ferruccio De Martino
Roberto Rossellini
StudioMinerva Film[*][[Minerva Film (Italian film production and distribution company)|​]]  Modificați la Wikidata
DistribuitorMinerva Film Spa
Director de imagineUbaldo Arata
MontajEraldo Da Roma
MuzicaRenzo Rossellini
DistribuțieAldo Fabrizi
Anna Magnani
Marcello Pagliero
Premiera  (1945-09-27) (Italia)
Durata105 minute
ȚaraItalia Italia
Filmat înRoma
Europa[*][[Europa (32nd quarter of Rome, Italy)|​]]  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiRoma  Modificați la Wikidata
Limba originalăitaliană
germană
Disponibil în românăsubtitrat
PremiiNational Board of Review: Top Ten Films  Modificați la Wikidata
NominalizăriPremiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat (Sergio Amidei și Federico Fellini, )[1]  Modificați la Wikidata
Parte a serieilista Vaticanului cu cele mai bune filme  Modificați la Wikidata
Prezență online

Roma, oraș deschis (titlul original: în italiană Roma, città aperta) este un film italian regizat de Roberto Rossellini în 1945.

Filmul a fost inclus în lista celor 100 de filme italiene de salvat (100 film italiani da salvare).[2]

Prezentare

modificare
  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Lupta rezistenței italiene împotriva naziștilor la Roma în 1944. Filmul poate fi considerat actul de naștere al cinematografului modern, act care ține cont de ceea ce experiența războiului a schimbat din necesitate în modul de a privi și povesti. Rossellini descoperă câteva gesturi din care toți cineaștii se vor inspira ulterior.

Roma, oraș deschis e primul film de intervenție, primul film militant din cinematografia occidentală de după război. E un film exemplar ca mărturie artistică a unui moment istoric, ca operă de poezie cinematografică angajată, militantă, ca expresie novatoare pe frontul larg al luptei pe care omenirea o duce pentru progres și civilizație, pentru justiție socială sau - cu un cuvânt românesc - pentru omenie, împotriva neomeniei. (Florian Potra, O voce din off, 1973)

Fișă tehnică

modificare

Distribuție

modificare

Poze din film

modificare

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare