Romb de aur

romb la care raportul lungimilor diagonalelor este egal cu secțiunea de aur

În geometrie, rombul de aur este un romb ale cărui diagonale au lungimile în raportul secțiunii de aur:[1]

Rombul de aur

Echivalent, este paralelogramul Varignon (format din punctele de mijloc ale laturilor unui patrulater) al dreptunghiului de aur.[1] Romburile de acest tip formă formează fețele mai multor poliedre notabile. Rombul de aur diferă de cele două romburi din pavare Penrose, care sunt și ele legate de secțiunea de aur, dar în alte moduri, având forme diferite de rombul de aur. Confuzia apare și în surse cunoscute.[2]

Unghiuri modificare

Fiind un romb, are proprietățile generale ale romburilor.

Unghiurile interne ale rombului de aur sunt:[3]

  • Unghiurile ascuțite
  ;
folosind formula de adunare ale arctangentelor relația precedentă devine:
 
  • Unghiurile obtuze sunt suplementare celor ascuțite:
 
Acesta este și unghiul diedru dintre fețele dodecaedrului regulat.[4]
Notă: O egalitate curioasă este:  

Laturi și diagonale modificare

Folosind la romb teorema paralelogramului,[5]

Lungimea laturii rombului de aur față de lungimea diagonalei mici   este:

 

Prin urmare, lungimile diagonalelor rombului de aur în funcție de lungimea laturii   sunt:[3]

 
 

Arie modificare

Aria rombului de aur în funcție de lungimea diagonalei   este:[6]

 

iar în funcție de lungimea laturii   este:[3][6]

 

Notă:   , deoarece  

Ca fețe de poliedre modificare

Mai multe poliedre notabile au fețele în formă de romburi de aur. Acestea sunt cele două romboedrele de aur (cu șase fețe fiecare), dodecaedrul Bilinski⁠(d) (cu 12 fețe), icosaedrul rombic (cu 20 de fețe), triacontaedrul rombic (cu 30 de fețe) și hexacontaedrul rombic neconvex (cu 60 de fețe). Primele cinci dintre acestea sunt singurele poliedre convexe cu fețe romb de aur, dar există o infinitate de poliedre neconvexe care au această formă a fețelor lor.[7]

Note modificare

  1. ^ a b en Senechal, Marjorie (), „Donald and the golden rhombohedra”, În Davis, Chandler; Ellers, Erich W., The Coxeter Legacy, American Mathematical Society, Providence, RI, pp. 159–177, ISBN 0-8218-3722-2, MR 2209027 
  2. ^ en Livio, Mario (), The Golden Ratio: The Story of Phi, the World's Most Astonishing Number, New York: Broadway Books, p. 206 
  3. ^ a b c en Ogawa, Tohru (ianuarie 1987), „Symmetry of three-dimensional quasicrystals”, Materials Science Forum, 22-24: 187–200, doi:10.4028/www.scientific.net/msf.22-24.187 . See in particular table 1, p. 188.
  4. ^ en Gevay, G. (iunie 1993), „Non-metallic quasicrystals: Hypothesis or reality?”, Phase Transitions, 44 (1-3): 47–50, doi:10.1080/01411599308210255 
  5. ^ en Eric W. Weisstein, Rhombus la MathWorld.
  6. ^ a b en Eric W. Weisstein, Golden Rhombus la MathWorld.
  7. ^ en Grünbaum, Branko (), „The Bilinski dodecahedron and assorted parallelohedra, zonohedra, monohedra, isozonohedra, and otherhedra” (PDF), The Mathematical Intelligencer, 32 (4): 5–15, doi:10.1007/s00283-010-9138-7, hdl:1773/15593 , MR 2747698, arhivat din original (PDF) la  .