Rudjer Josip Boscovich
Rudjer Boskovic.jpg
Rudjer Josip Boscovich
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Dubrovnik, Republica Ragusa[6] Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Milano, Imperiul Habsburgic[7][8] Modificați la Wikidata
PărințiNikola Bošković[*] Modificați la Wikidata
CetățenieSt. Blaise - National Flag of the Ragusan Republic.png Republica Ragusa Modificați la Wikidata
Etnieitalian Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
astronom
matematician
filozof
diplomat
poet
teolog[*]
preot
polimat
istoric
geograf
scriitor
cleric[*]
profesor universitar
om de știință Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuDubrovnik  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Pontificală Gregoriană  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Pontificală Gregoriană
Universitatea din Pavia  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*]

Ruđer Josip Bošković (n. ,[1][2][3][4][5] Dubrovnik, Republica Ragusa[6] – d. ,[1][2][3][4][5] Milano, Imperiul Habsburgic[7][8]), cunoscut și sub numele Roger Joseph Boscovich sau latinizat: Rogerius Josephus Boscovich, a fost un matematician, fizician, astronom și filosof din Republica Ragusa.

BiografieModificare

În 1725 a intrat în ordinul iezuiților. A fost profesor de matematică la Colegiul Romanum din Roma. De asemenea, a fost membru al Academiei din Roma și al Royal Society.

A călătorit prin mai multe țări europene, fiind o persoană de mare reputație. Este ales deputat la Viena pentru apărarea intereselor republicii Lucca și stabilirea granițelor.

Ducele de Toscana l-a distins pentru meritele sale și i-a oferit funcția de profesor de matematică la Universitatea din Pavia.

Contribuții științificeModificare

 
Statuia lui Boscovich din parcul Zrinjevac, Zagreb

Papa i-a solicitat să efectueze un studiu privind consolidarea cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma.

A efectuat observații, constatări și calcule împreună cu matematicienii Thoma le Sueur și François Jacquier, care au fost consemnate într-o lucrarea publicată la Roma.

În 1750, împreună cu astronomul Christophe Maire, a întocmit harta trigonometrică a posesiunii bazilicii Sf. Petru. În 1761 a însoțit pe ambasadorul Veneției la Constantinopol, de unde a plecat în Polonia cu ambasadorul Angliei, cu care ocazie Boscovich a trecut prin Iași, unde a găsit, la curtea domnească, o serie de instrumente astronomice, pe care le-a utilizat la studierea planetei Venus.

Boscovich a fost precursorul școlii italiene de combinatorică.

Ca atomist, s-a ocupat de teoria structurii discontinue a corpurilor.

În 1753 emite ipoteza inexistenței atmosferei lunare.

ScrieriModificare

 
Philosophiae naturalis theoria, 1758
  • 1737: Trigonometriae sphericae constructio
  • 1752: Elementa Universa Mathesoes
  • 1764: De solis ac lunae defectibus.

A scris 71 de lucrări care în ansamblul lor cuprind: matematică pură, fizică, astronomie, optică, călătorii și studii geometrice.

Activitatea lui Boscovich a fost descrisă și comentată de către Jérôme Lalande, Montferrier, Cavalero și alții.

NoteModificare

  1. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ a b c d Roger Joseph Boscovich, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d Roger Joseph (Ruđer Josip) Boscovich, Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în  
  4. ^ a b c d Rudjer Boscovich, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în  
  5. ^ a b c d Ruggero Boscovich, Structurae, accesat în  
  6. ^ a b „Rudjer Josip Boscovich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b „Rudjer Josip Boscovich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b Бошкович Руджер Иосип, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rudjer Josip Boscovich