Rudjer Josip Boscovich
| Rudjer Josip Boscovich | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Dubrovnik, Republica Ragusa[4][5] |
| Decedat | (75 de ani)[1][2][3][6] Milano, Monarhia Habsburgică[7][5] |
| Înmormântat | chiesa di Santa Maria Podone[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (pneumonie) |
| Părinți | Nikola Bošković[*] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | fizician astronom matematician filozof diplomat poet teolog[*] preot polihistor istoric geograf cadru didactic universitar[*] |
| Locul desfășurării activității | Paris (–)[8] |
| Limbi vorbite | limba latină limba italiană limba franceză limba croată |
| Activitate | |
| Domiciliu | Dubrovnik |
| Alma mater | Universitatea Pontificală Gregoriană |
| Organizație | Universitatea Pontificală Gregoriană Universitatea din Pavia |
| Influențat de | Gottfried Wilhelm von Leibniz |
| Premii | Membru al Societății Regale[*] |
Modifică date / text  | |
Ruđer Josip Bošković (n. , Dubrovnik, Republica Ragusa – d. , Milano, Monarhia Habsburgică), cunoscut și sub numele Roger Joseph Boscovich sau latinizat: Rogerius Josephus Boscovich, a fost un matematician, fizician, astronom și filosof din Republica Ragusa.
Biografie modificare
În 1725 a intrat în ordinul iezuiților. A fost profesor de matematică la Colegiul Romanum din Roma. De asemenea, a fost membru al Academiei din Roma și al Royal Society.
A călătorit prin mai multe țări europene, fiind o persoană de mare reputație. A fost trimis la Viena pentru apărarea intereselor republicii Lucca și stabilirea granițelor.
Ducele de Toscana l-a distins pentru meritele sale și i-a oferit funcția de profesor de matematică la Universitatea din Pavia.
Contribuții științifice modificare
Papa i-a solicitat să efectueze un studiu privind consolidarea cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma.
A efectuat observații, constatări și calcule împreună cu matematicienii Thoma le Sueur și François Jacquier, care au fost consemnate într-o lucrarea publicată la Roma.
În 1750, împreună cu astronomul Christophe Maire, a întocmit harta trigonometrică a posesiunii bazilicii Sf. Petru. În 1761 a însoțit pe ambasadorul Veneției la Constantinopol, de unde a plecat în Polonia cu ambasadorul Angliei, cu care ocazie Boscovich a trecut prin Iași, unde a găsit, la curtea domnească, o serie de instrumente astronomice, pe care le-a utilizat la studierea planetei Venus.
Boscovich a fost precursorul școlii italiene de combinatorică.
Ca atomist, s-a ocupat de teoria structurii discontinue a corpurilor.
În 1753 emite ipoteza inexistenței atmosferei lunare.
Scrieri modificare
- 1737: Trigonometriae sphericae constructio
- 1752: Elementa Universa Mathesoes
- 1764: De solis ac lunae defectibus.
A scris 71 de lucrări care în ansamblul lor cuprind: matematică pură, fizică, astronomie, optică, călătorii și studii geometrice.
Activitatea lui Boscovich a fost descrisă și comentată de către Jérôme Lalande, Montferrier, Cavalero și alții.
Note modificare
- ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ a b c d Roger Joseph Boscovich, SNAC, accesat în
- ^ a b c d Ruggero Boscovich, Structurae, accesat în
- ^ a b c Boscovich, Roger Joseph (BLKÖ)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ a b Rudjer Boscovich, Internet Philosophy Ontology project, accesat în
- ^ Бошкович Руджер Иосип, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ „Rudjer Josip Boscovich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în