Rudolf Hollinger

Rudolf Hollinger
Date personale
Născut	13 august 1910 Timișoara, Austro-Ungaria
Decedat	7 ianuarie 1997 (86 de ani) Langenau, Baden-Württemberg, Germania
Cetățenie	Germania
Ocupație	pedagog[*]​ anglist[*]​ germanist[*]​ poet dramaturg istoric literar[*]​ cadru didactic universitar[*]​ scriitor
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
Studii	Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”

Rudolf Hollinger (n. 13 august 1910, Timișoara, România – d. 7 ianuarie 1997, Langenau, Germania), originar din Banat, România, a fost un profesor de liceu, poet și scriitor de limba germană, istoric al literaturii. A folosit și pseudonimul Johannes Lenner.

Biografia

S-a născut la Timișoara ca fiu al brutarului Nikolaus Hollinger.

În perioada 1921-1929 a urmat cursurile gimnaziului real din orașul natal, luând bacalaureatul în 1929.

În perioada 1929-1930 a studiat dreptul la Cluj iar între 1930 și 1934 germanistica și anglistica la Viena, timp în care a urmat și cursuri de limbă egipteană veche, italiană, suedeză și sanscrită, precum și cursuri de pedagogie și de filozofie. A avut profesori renumiți, ca Anton Pfalz, Karl Luick, Eva Freud și Josef Nadler. Sub îndrumarea celui din urmă și-a luat în 1934 doctoratul cu lucrarea „Cartea Till Eulenspiegel din 1515. Problematica sa intelectuală și socială” (Das Till Eulenspiegelbuch von 1515. Seine geistige und soziale Problematik.)

Întors la Timișoara, a funcționat pentru început ca profesor la gimnaziul german real din Timișoara (1936-1944). Deoarece obținuse diplomele în străinătate, a fost obligat să susțină un examen de capacitate, pe care l-a trecut cu succes la Iași, în 1937, după care a primit dreptul să predea la gimnaziu.

A trecut apoi ca profesor la Școala superioră de comerț și apoi ca director al Școlii medii germane de băieți „Banatia”.

În calitate de principal colaborator al revistei „Banater Monatshefte” (1933-1939) a scris recenzii, studii și analize ale operelor unor scriitori contemporani precum Hans Carossa, Josef Weinheber, Georg Britting și alții. În toamna anului 1940 a devenit redactor al revistei „Der deutsche Lehrer” (Profesorul german), în care a publicat și multe contribuții literare. În multe din lucrările sale a pus accentul pe poezia germană din Banat.

În 1943 Hollinger a fost chemat să-și satisfacă serviciul militar în armata română, unde a fost folosit ca traducător și interpret.

După război a fost „pus pe linie moartă”, fiind obligat să aibă diverse ocupații mărunte pentru a câștiga banii necesari întreținerii familiei. Puține din scrierile sale au fost publicate atunci, majoritatea lucrărilor fiind „de sertar”.

În perioada 1945-1948 a lucrat ca muncitor. La recomandarea prof. dr. Ilie Murgulescu, rector al Institutului Politehnic din Timișoara, a fost angajat ca docent pentru limba germană, funcție deținută între 1 februarie și 31 octombrie 1948.

În 1949, a publicat în Temesvarer Zeitung piesa într-un act „Der Neubau” sub pseudonimul Johannes Lenner.

A fost din nou demis, cu interdicția de a preda în învățământ, astfel că în perioadele 1950-1956 și 1958-1962 a lucrat ca tehnician la fabrica „Tehnometal”.

Din 1956 până în 1958 dr. Hollinger a lucrat ca asistent la catedra de germanistică a Universității din Timișoara, după care a avut din nou interdicție de a preda până în 1962. În 1962 Ilie Murgulescu, ajuns ministru al învățământului, a cerut reintegrarea imediată în învățământ a lui Hollinger, la Universitatea din Timișoara.

După pensionare Hollinger a emigrat, în 1980, cu toată familia, în Republica Federală Germania, unde a locuit în orașul Langenau (lângă Ulm), până la moartea sa în 1997.

În ultimii ani ai vieții și-a pierdut vederea, astfel că a fost obligat să-i dicteze soției sale amintirile.

Scrieri

Publicate

• Das Till Eulenspiegelbuch von 1513. Seine geistige und soziale Problematik. Wien, 1934 (Dissertation).
• Junge Banater Dichtung. Reden und Gedichte einer Feierstunde, Hermannstadt, 1940. [Banater Blätter 9].
• Banater Dichtung der Gegenwart. Versuch einer geistigen Schau. Temeschburg, 1940. [Banater Blätter 12].
• Adam Müller-Guttenbrunn, der Erwecker des Donaudeutschtums. Ein Vortrag. Temeswar, 1942.
• Wege zur Moderne. In: Neuer Weg, Bukarest, 17. März 1968.
• Der Weg zum Gedicht. In: Neue Banater Zeitung, Temeswar, 4. August 1968.
• Nicht Minne, sondern Liebe. In: Neue Banater Zeitung, Temeswar, 28. September 1968
• Ein unbekannter Erzähler des Banats: Der Arader Johann Eugen Probst. In: Neuer Weg, Bukarest, 28. September 1968.
• Preyer als Dramatiker. In: Neue Banater Zeitung, Temeswar, 29. Dezember 1968.
• Bürgermeister und Poet dazu. Johann Nepomuk Preyer (1805-1888). In: Neuer Weg, Beilage Kultur und Leben, Bukarest, 4. Januar 1969.
• Charakteristische Kennzeichen der deutschen Volkssprache von Temeswar. In: Annalen der Universität Temeswar, 1969, S. 79-90.
• Das Stadtdeutsch von Temeswar. In: Neuer Weg, Bukarest, 2.-4. April 1970.
• Unbekannte Literaturgeschichte. Briefe von Eugen Probst an Adolf Meschendörfer. In: Karpatenrundschau, Kronstadt, Nr. 38 vom 18. September 1970; auch in: Südostdeutsche Vierteljahresblätter, München, Nr. 1/1972, S. 37-42.
• Beim Meister. Johann Eugen Probst besucht Gottfried Keller. In: Neue Banater Zeitung, Kulturbote, Temeswar, 20. September 1970.
• Was ist Dichtung? In: Volk und Kultur, Bukarest, 23. Jg., 5. Mai 1971.
• Stehen wir noch zu Faust? In: Neue Banater Zeitung, Temeswar, 23. März 1972.
• Faust – Die dichterische Allegorie eines exemplarischen Lebens. In: Volk und Kultur, Bukarest, Heft 6/1972.
• Meine Beziehung zu Karl May. In: Südostdeutsche Vierteljahresblätter, München, Nr. 2/1985, S. 125-127.
• Gedankensplitter aus dem Osten. Aus dem Tagebuch eines Südost-Europäers. Wien, 1985.
• Walja. In: Südostdeutsche Vierteljahresblätter, München, Nr. 4/1985, S. 278-286.
• Gedichte. In: Südostdeutsches Kulturwerk, München, 1986.
• Temeswar und sein Deutsch. In: Banatica. Beiträge zur deutschen Kultur, Freiburg i. Br., Nr. 4/1989, S. 24-31.
• Aus dem Gedankengut Rudolf Hollingers. In: Donauschwäbische Lehrer und Forschungs-blätter, München, Nr. 3/1995.
• Noch zur rechten Zeit. In: Donauschwabenkalender, Aalen, Ausg.1996, S. 140-141.
• Schulfreundschaften. In: Südostdeutsche Vierteljahresblätter, München, Nr. 1/1997, S. 23-28.
• Deine Stunde, Tod, ist groß. Gedichte. Linz, 1997.
• Von Terpsychore unbegnadet. In: Donauschwabenkalender, Aalen, Ausg.1998, S. 124-126.
• Sängerwettstreit in Ulmbach. In: Donauschwabenkalender, Aalen, Ausg.2000, S. 146-148.
• Mosaik eines Untergangs. Erinnerungen. In: Der Donauschwabe, Aalen, 88 Folgen 1999-2002. Hg. von Hans Dama, Wien.

Lucrări dramatice

• Das Portrait. Geschichte einer Liebe (nepublicat)
• Der Bogenstrich (nepublicat)
• Wenn sich Wege nur kreuzen (nepublicat)
• Echnaton – König von Ägypten. (dramă istorică). 1959 (nepublicat)
• Die Feuerkrone oder Dózsas Kampf und Verklärung. (piesă istorică). 1959 (nepublicat)
• Ein Fragment aus: Die Feuerkrone. Dózsas Kampf und Verklärung. (Auszug aus einem historischen Theaterstück), Fünfter Aufzug, Erstes Bild. In: Stadium. Gesellschaft und Kultur (Stádium irodalom, müvészet, kultúra), Nr. 2/September 1989 (S. 38-41).

Editor

• Volk und Schule, periodic, 1941-1942.
• Theodor Fontane. Effi Briest. Prefață și note. Timișoara, 1973.

N.B. Aproape toată opera lui Rudolf Hollinge este păstrată în arhivă. Dr. Hans Dama face demersuri pentru publicarea acesteia.

Literatură despre el

• Walter Engel, Deutsche Literatur im Banat (1840-1939)
• Hans Dama, 100 Jahre seit der Geburt von Prof. Dr. Rudolf Hollinger, ADZ,10. März 2010
• Portrait Rudolf Hollinger, Literaricum, Wien, Nr.2 / 1984, S. 3 - 5.
• Lyrik auf dem Lebensweg. Das dichterische Werk Rudolf Hollingers, Beiträge zur deutschen Literatur in Rumänien seit 1918. Hrsg. von Anton Schwob. München 1985, S. 45-54.
• Anton Peter Petri, Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums, Marquartstein, 1992, ISBN 3-922046-76-2

Legături externe

• Hans Gehl 50 Jahre Temeswarer Germanistiklehrstuhl Arhivat în 22 iunie 2015, la Wayback Machine.
• Universität Wien, Institut für Romanistik, Hans Dama^{[nefuncțională]}
• 100th Year Banater Swabian in Austria 1907-2007, By Dr. Hans Dama