Sânsimion, Harghita
Sânsimion (în maghiară Csíkszentsimon) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România.
Sânsimion | |
Csíkszentsimon | |
— sat și reședință de comună — | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Harghita | |
Coordonate: 46°15′29″N 25°53′9″E / 46.25806°N 25.88583°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Harghita |
Comună | Sânsimion |
SIRUTA | 85859 |
Altitudine[2] | 650 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 2.344 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 537285 |
Prefix telefonic | 40 x66[1] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Sânsimion în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 | |
Modifică date / text |
Așezare
modificareLocalitatea Sânsimion este situată pe malul stâng al râului Olt, la o altitudine de 650 m, în centrul Depresiunii Ciucului, pe drumurile județene 123, Sânmartin – Sânsimion și 123A, Tușnad – Sântimbru.
Istoric
modificareDescoperirile arheologice făcute de-a lungul timpului ne dovedesc existența omului pe aceste locuri încă din Evul Mediu, astfel, la intrare în sat, pe malul stâng al Oltului, se află o terasă cu urme de locuire din epoca dacică, cultura Wietenberg, secolul al IV-lea, epoca migraților și evul mediu. Așezării dacice îi aparțin cele mai multe materiale arheologice specifice epocii o ceașcă, un borcan, o fructieră cu picioul scurt, o strachină și un vas de provizii, toate de culoare cenușie și modelate cu roata. În anul 1987–1988, cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în apropierea „Carierei de nisip” (în maghiară Kőházkert) s-a constatat o locuire dacică, cu gropi circulare ce conțineau fragmente de vase, oase de animale, o plăcuță de cuirasă, fusoiale etc. Pe teritoriul satului se mai menționeată materiale de tip scitic dintr-un mormânt de incinerație din sec. VI–V î.Hr. La marginea de nord a satului, între drumul județean și lunca Oltului s-a descoperit un bogat material arheologic din epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu timpuriu. Satul Sânsimion, a făcut parte, între anii 1762 și 1851, din Compania a III-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie.
Economie
modificareEconomia acestei localități este bazată pe industria de exploatare și prelucrare a lemnului, industria de prelucrare a maselor plastice, pe agricultură prin cultivarea cartofului și a cerealelor precum și pe creșterea animalelor și comerțul cu produse agricole.
Demografie
modificareÎn comună, conform recensământului din 2011, din totalul populației de 3.429 de locuitori, majoritatea absolută (3.377 sau 98,48%) sunt maghiari, 38 (1,1%) sunt români, 5 (0,14%) sunt țigani, iar 76 (2,2%) sunt de etnie necunoscută.
Obiective turistice
modificare- Biserica romano-catolică, construită între anii 1823–1835
- Conacul Endes Miklós, secolul al XVIII-lea
- Bazinul Ciucului de Jos (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România)
Localități înfrățite
modificareNote
modificare- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom: 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
Bibliografie
modificare- Județul Harghita, Monografie, Makfalvi Z. Vifkori L. Ed. Sport Turism București 1979
- Repertoriul județului Harghita, Cavruc V. ISBN 973-99270-2-5
- Județul Harghita, Pisota I. Bugă D. Ed. Academiei RSR București 1976