Deschide meniul principal

Sânzieni, Covasna

sat în comuna Sânzieni, județul Covasna, România
Sânzieni
Kézdiszentlélek
—  Sat  —
Satul și biserica romano-catolică, fortificată
Satul și biserica romano-catolică, fortificată
Stemă
Stemă
Sânzieni se află în România
Sânzieni
Sânzieni
Sânzieni (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°2′40″N 26°7′49″E / 46.04444°N 26.13028°E46°2′40″N 26°7′49″E / 46.04444°N 26.13028°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețFlag of Kovászna County.png Covasna
ComunăROU CV Sanzieni CoA.jpg Sânzieni

SIRUTA64835
Atestare documentară1332

Altitudine[2]570 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total2.730 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal527150
Prefix telefonic+40 x67 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sânzâieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Sânzâieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Sânzieni (în maghiară Kézdiszentlélek) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, pe valea Cașinului. Prin Sânzieni trece pe DN11B, Târgu Secuiesc-Cozmeni.

Scurt istoricModificare

Pe teritoriul acestui sat, în locul numit "Piatra de Tocilă", s-au descoperit urme de vechi așezări (Petrești, Ariușd-Cucuteni, Schenckenberg), o ceașcă cu două torți cu buton provenind dintr-un mormânt ce aparține culturii Noua, dar și o așezare dacică La Téne. Pe locul numit "Terasa de Jos", se află o așezare aparținând culturii Coțofeni ce conține ceramică ornamentată cu butoni de linte și fragmente ceramice aparținând culturii Wietenberg. Cu ocazia sondajelor din anul 1914, făcute tot în acest loc, s-au descoperit urmele unei așezări romane, atestată de materialul arheologic găsit (o râșniță, urme de vetre, un chiup mare, fragmente de cărămidă). Pe "Locul Domnesc" se află o așezare ce aparține culturii Wietenberg și tot aici s-a descoperit un mormânt din epoca bronzului.

Săpăturile făcute de arheologii Muzeului Național Secuiesc, în anul 1974, pe platoul muntelui Perchiu (sau "Perkő"), au demonstrat că aici s-au așezat prima dată purtătorii culturii Schenckenberg, care au întărit așezarea din nord cu șanț și val. Rotonda care se află pe platou în forma actuală, a fost construită în anul 1686, probabil pe o capelă așa cum arată stratul gros de moloz. Pe partea vestică se află o bisericuță cu absida poligonală, construită în sec. XVI-XVII. Prima atestare documentară datează din anul 1332.

EconomieModificare

Activitatea de bază a locuitorilor acestui sat este agricultura (cultivarea cartofului și cerealelor) și creșterea animalelor. Un rol important în economia acestei localități îl au și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, morăritul, panificația și comerțul.

Obiective turisticeModificare

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 

BibliografieModificare

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei R.S.R. București 1975

Galerie de imaginiModificare

Vezi șiModificare