Săcălășeni, Maramureș

sat în comuna Săcălășeni, județul Maramureș, România
(Redirecționat de la Săcălășeni)

Săcălășeni (în maghiară Szakállasfalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Săcălășeni
—  sat și reședință de comună  —
Biserica de lemn (monument istoric)
Biserica de lemn (monument istoric)
Săcălășeni se află în România
Săcălășeni
Săcălășeni
Săcălășeni (România)
Localizarea satului pe harta României
Săcălășeni se află în Județul Maramureș
Săcălășeni
Săcălășeni
Săcălășeni (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°34′54″N 23°33′51″E ({{PAGENAME}}) / 47.58167°N 23.56417°E

Țară România
Județ Maramureș
ComunăSăcălășeni

SIRUTA108801

Populație (2021)
 - Total932 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437280
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Săcălășeni în Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Săcălășeni în Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Săcălășeni în Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73

Prima atestare documentară: 1405 (Zakalosfalwa). [2]

Etimologie

modificare

Etimologia numelui localității: din numele de grup săcălășeni < din n.fam. Sa-caloș (< magh. sakálos „bărbos”); sau din n.fam. Săcăluș (< subst. arh. săcăluș „tun mic, primitiv” < magh. szakallás < vsl. sokolǔ „tun”) + suf. -eni. [3]

Lăcașuri de cult

modificare
  • Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" datează, potrivit tradiției, din anul 1442 și a fost reconstruită în sec.XVIII. De proporții monumentale, este impresionantă și prin grosimea excepțională a bârnelor din care este construită. De plan dreptunghiular, cu absidă poligonală decroșată [4], are deasupra pronaosului un turn-clopotniță foarte înalt, cu foișor. Ornamentată cu un frumos decor sculptat. În interior se păstrează picturi murale din 1865. Biserica de lemn a fost declarată monument prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național.

Personalități

modificare

Familia Tarția, care în secolul al XVI-lea a dat Transilvaniei persoane cu funcții importante. Ulterior, după 1600, o dată cu introducerea calvinismului, familia și-a pierdut faima și averile, ajungând să trăiască o viață sărăcăcioasă în Pintic, Cluj.[5]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  3. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  4. ^ Absidă decroșată: absidă mai îngustă decât lățimea naosului.
  5. ^ [Iosif Vulcan], Familia nr.22, Pesta, 1866, p.22.

MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.