Safir

Date generale
Safir
Safir albastru brut din Madagascar
Formula chimică	Al₂O₃ cu impurități ale altor elemente
Culoare	albastră; toate nuanțele de culoare în afară de roșu
Urma	albă (prin zgâriere)
Duritate	9
Masa specifică	3,95 - 4,03
Clivaj	nu are
Habitus	cu două vârfuri, lutos, piramide hexagonale,
Propriețăți optice
Birefrigență	-0,008
Unghiul de dispersie	2v_z ~
Alte caracteristici
Minerale asemănătoare	Corindon și Rubin
Radioactivitate	nu este radioactiv
Magnetism	inexistent
Opacitate	transparent până la opac
Modifică text

Sub denumirea de safir sunt cunoscute toate pietrele prețioase din corindon cu singura excepție a variantei de culoare roșie rubinie care este denumit rubin. Însă este foarte răspândită denumirea de safir, a pietrelor prețioase de culoare albastră, dar acest albastru nu trebuie înțeles ca și culoarea cerului senin, ci toate nuanțele de albastru până la albastru foarte închis și chiar negru.

Safirul este un mineral ce apare sub formă de monocristale Al₂O₃. Culoarea o determină impuritățile ca de exemplu cu Fe²⁺, Fe³⁺, Cr³⁺, Ti⁴⁺ sau V⁴⁺.

Are duritatea 9 pe scara Mohs, după diamant.

Răspândire în natură și producerea pe cale sintetică

Rocile unde s-au găsit safire se numesc pegmatite care prin procese de eroziune au fost transportate și depozitate în aluviuni, în albiile apelor curgătoare. Țările mai importante în producția de safire sunt Sri Lanka (denumirea veche Ceylon), India, mai nou, USA, Australia și Nigeria. Pe cale sintetică se pot produce safire de o calitate perfectă și de o mărime aproape nelimitată.

Utilizare

Pe lângă utilizarea lor ca pietre prețioase, a fost utilizat din anii 1950 până în anii 1960 ca vârf al acului patefoanelor și picup-urilor. O utilizare o are și în producerea laserului, prin monocristale sintetice de safir care prin conținutul în Galliumnitrid contribuie la producerea laserului de culoare albastră și LEDului de culoare albă, albastră și verde. Prin introducera ionilor de titan la producerea cristalelor sintetice, este de asemenea utilizat in industria laserului cu lungimea de undă între 750 până la 1000 nanometri. Pentru geamuri expuse unor condiții extreme de temperatură și presiune ca de exemplu avioane de recunoaștere sau nave spațiale, se utilizează safire sintetice cu un diametru până la 75 cm.

Safirul natural Steaua Indiei de 563,35 carate, găsit (1901) în Sri Lanka a fost vândut de John Pierpont Morgan muzeului american American Museum of Natural History.

Cel mai mare safir stelat din lume (1.404 carate), estimat la cel puțin 100 de milioane de dolari, a fost descoperit la sfârșitul anului 2015 într-o mină din Sri Lanka.^[1]