Mănăstirea Piatra Tăieturii

(Redirecționat de la Schitul Piatra Tăieturii)
Mănăstirea Piatra Tăieturii
Manastirea Piatra Taieturii.JPG
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxă
HramNașterea Maicii Domnului (8 Septembrie)
TipCălugări
Localizare
ȚaraRomânia
LocalitatePanaci, județul Suceava
Coordonate47º14'54" N 25º26'9" E[1]
CtitorPreotul Iosif Achirilei
Istoric
Sfințire1933 Schitul inițial 1990 Mănăstirea actuală

Mănăstirea Piatra Tăieturii este un așezământ monastic situat la altitudinea de 1700 de m[2][3] pe versantul vestic al Culmii Piatra Tăieturii din Munții Bistriței[1], aflat în arealul administrativ al Comunei Panaci din județul Suceava.[2]

Avertisment: Unele surse situează eronat ansamblul în Munții Călimani.[4]

AccesModificare

Căi de acces

  • Rutier: Din Vatra Dornei spre est pe DN17B, apoi la dreapta spre Panaci pe DJ174 și ulterior stanga pe DC 81B[5];
  • Turistic: Sunt mai multe trasee turistice de 1,5- 3 ore din Panaci care duc la schit , toate superbe.

Punctul de intrare pe traseul rutier către Mănăstirea Piatra Tăieturii, îl reprezintă centrul Comunei Panaci - intersecția spre stânga din fața Primăriei, semnalizată cu indicatoare. Prima parte a drumului (circa 2 km) care urmează Valea Chirileni, este betonată și urcă lin printre gospodării. La sfârșitul acestei porțiuni drumul mai continuă să urce pentru câteva sute de metri pe firul văii, după care urcă abrupt pe versantul din dreapta al sensului de urcare pentru mai bine de un kilometru. Restul traseului urmează în mare parte curba de nivel până sub mănăstire, ultima parte fiind puțin mai solicitantă. Odată ajunși în dreptul mănăstirii, pe partea dreaptă veți întâlni o troiță mare, iar la o sută de metri de aceasta, o intersecție. Pentru o vizită la mănăstire, urmați drumul din dreapta aproximativ 100 m[6].

ParticularitățiModificare

Lăcașul aparține de Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților , Mitropolia Moldovei și Bucovinei.[7]

În incinta mănăstirii se află:

Lîngă mănăstire este o cruce înaltă, ridicată pe borna ce marca odinioară hotarul cu Imperiul Austro-Ungar[8].[2][9]

La poarta de jos a mănăstirii este o troiță cu hramul "Sfântul Antonie cel Mare".[4][9] În curtea mănăstirii este încorporată stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine și numele locului. La baza acestei stânci, unde datorită poziției ei dominatoare a fost în vremea războiului cuib de mitralieră, este peștera care a fost pictată și sfințită tot cu hramul Sfântului Antonie cel Mare[4][9]

În pădurea de la Piatra Tăieturii a trăit în pustie părintele Ilie Cleopa[8] în cei șase ani de prigoană comunistă, într-o groapă aflată la rădăcina unui brad.[10]

IstoricModificare

Inițial pe locul actualei mănăstiri a fost un schit cu hramul Nașterea Maicii Domnului.[11] Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de catre preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale[11]. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul a fost sfințit la 8 septembrie 1933, de către Mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc.[11] Prin Decretul 410/1959 schitul a fost desființat, în anul 1962 fiind chiar demolat[11].

Începând cu 1 iunie 1990 s-a trecut la reânființarea așezământului, de această dată cu rang de mănăstire, prin decizia Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, turnându-se temelia noii biserici mari pe vechiul amplasament și cu același hram, „Nașterea Maicii Domnului“.[2][3][4] Aceasta a fost finalizată la 1 iunie 1997, fiind sfințită de către Pimen Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților și Teodosie Snagoveanul Arhiepiscop al Tomisului.[2][3] Pictura a fost executată de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, fiind finalizată la 23 august 1998.[2]

Mai întâi a fost însă terminat și sfințit la 8 septembrie 1992 de către Arhiepiscopul Pimen, Paraclisul cu hramulSfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“.[2][3] Doi ani mai târziu, la 11 septembrie 1994, s-a finalizat pictura acestuia tot de către Nicolae Gavrilean.[2][3]

La 1 octombrie 2000 s-au finalizat lucrările de construcție a clopotniței, a unei case de oaspeți cu două nivele având o capacitate de 50 de locuri, precum și de amenajare a altor două lăcașe de rugăciune din apropiere: Peștera „Sfânta Cruce“ și Peștera „Sfântul Antonie cel Mare“, aceasta din urmă fiind pictată în tempera și resfințită de către Arhiepiscopul Pimen la 20 iulie 2003.[2]

Stareți

Oportunități turistice de vecinătateModificare

Locația oferă acces vizual spre Călimani, Rarău, Rodnei, Ceahlău[4][8][9] și cei ai Bârgăului.[4]

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b Google Earth
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p Op. cit. Bibliografie: Schitul Piatra Tăieturii din Munții Călimani
  3. ^ a b c d e f g h i Schitul Piatra Tăieturii, raiul din creștet de munte; Vacanțe și Călatorii; Nr. 140, Septembrie - Noiembrie 2011; accesat 2013.07.2903
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n Un cuib de mitralieră schimbat în casă a Domnului - Mănăstirea Piatra Tăieturii, un vârf de munte ortodox; Marius Ianuș; Miercuri, 17 noiembrie 2010; Reportaj, Ziarul Lumina - Ediția națională; accesat 2013.07.29
  5. ^ Hotărârea Nr.749 din 27.07.2011 pentru actualizarea anexelor nr. 2 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice; Poz. 77, ANEXA Nr. 2, Rețeaua de drumuri comunale din județul Suceava; MONITORUL OFICIAL NR. 539 din 29 iulie 2011; accesat 2013.07.29
  6. ^ Acces spre Schitul Piatra Tăieturii; Turist la fața locului; taradornelor.ro; accesat 2013.07.29
  7. ^ Mănăstiri și schituri ale Arhiepiscopiei Sucevei și Râdăuților; portalul Bisericii Ortodoxe Române manastiriortodoxe.ro
  8. ^ a b c Lecții de tăcere,la Piatra Tăieturii, 7 septembrie 2007; Evenimentul Regional al Moldovei; accesat 2012.03.03 09.05
  9. ^ a b c d Slujba de Sf. Ilie de la Mănăstirea Piatra Tăieturii, oficiată de ÎPS Pimen; Stelian Borhan; 23 iulie 2012; Religie, Monitorul de Suceava
  10. ^ Cum a pustnicit și a aflat părintele Cleopa ziua de Duminică; Numarul 1073, Anul 2013; Spiritualitate, Formula As; accesat 2013.07.29
  11. ^ a b c d e f g Schitul Piatra Tăieturii înaintea demolării comuniste; Adrian Nicolae Petcu; Vineri, 30 aprilie 2010; Memoria Bisericii, Ziarul Lumina - Ediția națională; accesat 2013.07.29

BibliografieModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea Piatra Tăieturii

7Coordonate: 47° 14′ 54″ N, 25° 26′ 9″ E