Seliștat, Brașov

sat în comuna Șoarș, județul Brașov, România
Seliștat
Seligstadt
—  sat  —
Biserica fortificată din Seliștat
Biserica fortificată din Seliștat
Seliștat se află în România
Seliștat
Seliștat
Seliștat (România)
Localizarea satului pe harta României
Seliștat se află în Județul Brașov
Seliștat
Seliștat
Seliștat (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°59′11″N 24°51′47″E / 45.98639°N 24.86306°E45°59′11″N 24°51′47″E / 45.98639°N 24.86306°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețBrasov county coat of arms.png Brașov
ComunăȘoarș

SIRUTA41998

Altitudine[2]570 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total178 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507219
Prefix telefonic+40 x68 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Seliștat în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Seliștat în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Seliștat (în dialectul săsesc Sailijescht, Zělijeršt, Zeliješt, în germană Seligstadt, Gross-Alisch, Gross-Alesch, Olesch, în maghiară Boldogváros) este un sat în comuna Șoarș din județul Brașov, Transilvania, România.

IstorieModificare

Prima menționare documentară a localității este din 1355.[3] În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma Inocențiu Micu-Klein a organizat în Ardeal o conscripțiune[4], în localitatea Seliștat trăiau 12 familii românești, adică vreo 60 de persoane. Nu exista nici biserică românească și nu a fost recenzat niciun preot român.[5]

DemografieModificare

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 752 locuitori, dintre care 413 germani, 324 români, 64 țigani, 3 maghiari ș.a.[6] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 411 luterani, 322 ortodocși, 12 adventiști ș.a.[7]

MonumenteModificare

Galerie de imaginiModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Seliștat

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg
  4. ^ Un recensământ
  5. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, p. 413.
  6. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, București 1938, p. 194.
  7. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, București 1938, p. 618.

BibliografieModificare

  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.

Legături externeModificare

NoteModificare