Banská Štiavnica
Banská Štiavnica (în germană Schemnitz, în maghiară Selmecbánya) este un oraș din centrul Slovaciei, situat în munții Štiavnica (în slovacă Štiavnické vrchy). Orașul avea în anul 2005 10.648 locuitori.
Banská Štiavnica | |||
— Oraș — | |||
| |||
Banská Štiavnica (Slovacia) Poziția geografică în Slovacia | |||
Coordonate: 48°27′31″N 18°53′35″E / 48.458611111111°N 18.893055555556°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Slovacia | ||
Regiune | Banská Bystrica | ||
District | Banská Štiavnica | ||
Atestare | |||
Guvernare | |||
- Primar | Pavol Balžanka | ||
Suprafață | |||
- Total | 46,74 km² | ||
Altitudine | 621 m.d.m. | ||
Populație (2004) | |||
- Total | 10.814 locuitori | ||
- Densitate | 231,36 loc./km² | ||
Fus orar | CET (+1) | ||
Cod poștal | 969 24 | ||
Prefix telefonic | 045 | ||
Localități înfrățite | |||
- Hünenberg[*] | Elveția | ||
- Székesfehérvár | Ungaria | ||
Indicativ auto | BS | ||
Prezență online | |||
http://www.banskastiavnica.sk GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Modifică date / text |
Orașul medieval (integral protejat), precum și împrejurimile sale au fost înscrise la 11 decembrie 1993 în lista patrimoniului mondial[1] al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).
Istorie
modificareÎncepând cu Evul Mediu, principala activitate din localitate era producerea argintului și aurului. Aici a fost utilizat, pentru prima oară într-o mină, praful de pușcă (1627). O școală de mină a fost fondată aici în 1735, pe care Maria Terezia (1717 – 1780) a transformat-o în Academie, prima de felul acesta. Ca urmare a creării în 1919 a statului Cehoslovacia, această Academie a fost mutată la Sopron, în Ungaria. În anul 1782, Banská Štiavnica era al treilea mare oraș al regatului Ungariei, cu cei 23.192 de locuitori, la care se adăugau peste 40.000 de locuitori ai periferiilor sale, după Bratislava și Debrețin. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, activitatea minieră a orașului a intrat în declin.
Monumente
modificareOrașul păstrează numeroase monumente: Coloana dedicată Preasfintei Treimi din piața cu același nume, Biserica Sfânta Ecaterina, în stil gotic, Casa Hallenbach, tot în stil gotic, Starý zámok[3], Klopačka, edificiu din 1544, biserica gotică Frauenberg, dedicată Preacuratei Fecioare Maria, și, în sfârșit, eleganta Piargska brana (poarta orașului) construită în anul 1544 și refăcută în 1751.
Personalități
modificare- Franz-Joseph Müller von Reichenstein (1740-1825), mineralog, descoperitorul telurului
- Octavian Smigelschi (1866-1912), pictor și grafician român, a activat la Banská Štiavnica, pe atunci având denumirea de Schemnitz, în calitate de profesor de desen, în anii 1890-1891.
- Jozef Karol Hell, inventator și inginer minier
- Maximilian Hell, preot iezuit, astronom, matematician
- Dezo Hoffmann, fotograf
- Nikolaus Joseph von Jacquin, om de știință
- Andrej Kmeť, om de știință
- Domokos Kosáry (1913–2007), istoric maghiar, membru de onoare al Academiei Române (din 1997)
- Master MS, pictor
- Samuel Mikovíny, matematician, inginer și cartograf
- Magda Vášáryová, actriță și diplomat.
Orașe înfrățite
modificareBanská Štiavnica este înfrățită cu cinci orașe ale lumii:
- - Huenenberg, Elveția
- - Moravská Třebová, Republica Cehă
- - Ptuj, Slovenia
- - Soragna, Italia
- - Olsztynek, Polonia
Note
modificare- ^ Vd. Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
- ^ În limba slovacă: Námestie Svätej Trojice
- ^ În românește: Castelul Vechi
Surse bibliografice
modificareLegături externe
modificare- Web site municipal Arhivat în , la Wayback Machine., în engleză
- Date statistice Arhivat în , la Wayback Machine., în limba engleză