Solomon Marcus

Solomon Marcus s-a născut la data de 1 martie 1925 în orașul Bacău. Părinții săi, Sima (născută Herșcovici) și Alter Gherșin Marcus, au fost croitori.^[6]^[7] De mic, a fost nevoit să învețe să conviețuiască - în afară de război - cu restricții de gândire și de exprimare și antisemitismul diferitelor dictaturi.^[8] De la vârsta de 16-17 ani, a început să ofere meditații elevilor mai mici pentru a contribui la întreținerea familiei.^[8] Deși trece examenul de capacitate, datorită legilor rasiale, urmează ultimii patru ani ai liceului la o școală particulară evreiască constituită ad-hoc pentru elevii eliminați din școlile oficiale. La examenul de bacalaureat reușește primul din cei 156 de concurenți.

După absolvirea studiilor liceale în orașul natal, a urmat începând cu toamna anului 1944 cursurile Facultății de Matematică din cadrul Universității București. În perioada studenției a continuat meditațiile: „Erau ani de sărăcie și trebuia să mă întrețin. Eram mereu înfometat! Până la vârsta de 20 de ani, eu n-am avut niciodată hainele mele. Le purtam pe cele rămase de la frații mei mai mari.”^[8] În 1950 absolvă facultatea de matematică cu diplomă de merit.

După acest eveniment se dedică învățământului universitar, parcurgând, rând pe rând toate treptele didactice, asistent (din 1950, un an la Politehnica bucureșteană, pe lângă profesorul Nicolae Ciorănescu, dar și la facultatea pe care a absolvit-o, la cursurile profesorului Miron Nicolescu), lector (din 1955), conferențiar (din 1964), ajungând în final, în anul 1966, profesor universitar la Facultatea de Matematică din cadrul Universității București. În anul 1991 a devenit profesor emerit. Deși avea dreptul de a susține doctoratul a fost respins pe motivul „dosarului părinților” - deși la acea dată ambii aveau deja peste 60 de ani și, în fapt, lucra doar tatăl, mama fiind casnică, pentru a putea crește cei șase copii în viață din cei opt născuți. Mai târziu, beneficiind de intervenția marilor săi profesori, a obținut titlurile științifice de doctor în matematică în anul 1956 cu subiectul "Funcții monotone de două variabile" și doctor docent în specialitatea analiză matematică în 1968 sub îndrumarea academicianului Miron Nicolescu.^[6]

Împreună cu colegul său de generație la 1962, Nicolae Dinculeanu este coautor la manualul universitar de analiză matematică, scris alături de profesorul lor, Miron Nicolescu, autorul unui cunoscut tratat de analiză matematică. După 1960 se va dedica din ce în ce mai mult lingvisticii matematice și științelor conexe, publicând mai puțin în domeniul care l-a consacrat, dar rămânând informat la zi, conducând teze de licență și de doctorat sau fiind doar referent, în ambele domenii. În lingvistica matematică a beneficiat la început de sprijinul a doi eminenți academicieni, Alexandru Rosetti, lingvist, cel mai de seamă editor român interbelic și Grigore C. Moisil, matematician de mare suprafață, prin înființarea Comisiei de cibernetică a Academiei, ca și unei comisii de lingvistică matematică la aceeași instituție și prin editarea unei publicații de mare circulație internațională, Cahiers de linguistique theorique et appliquee. La începutul deceniului al șaptelea al secolului al XX-lea va participa activ la Cercul de lingvistică de la Facultatea de filologie a Universității din București și împreună cu profesorii Edmond Nicolau și Sorin Stati editează o Introducere în lingvistica matematică, printre puținele lucrări de acest gen din acele timpuri. Având sprijinul celor doi academicieni arătați mai sus ca și a lui Miron Nicolescu și Tudor Vianu, a predat simultan atât la Facultatea de matematică, cât și la cea de filologie, lingvistica matematică, începând cu anul 1961, alături de filologul Emanuel Vasiliu. Paralel este și cercetător la Institutul de matematică al Academiei, până la desființarea acestuia în 1975, Pe timpul comunismului va publica parte din cărțile sale în serial în Viața studențească, săptămânal care apărea sub egida Uniunii Tineretului Comunist, mai puțin vizată de cenzură și era calea prin care comentariile sale asupra științei, dar nu numai, puteau ajunge la publicul cel mai receptiv, format din studenți și din intelectualii interesați de aducerea la zi a cunoștințelor într-o epocă din ce în ce mai închisă față de exterior. Va publica lucrări de istorie a matematicii, prin medalioane dedicate foștilor săi profesori sau unora din figurile de seamă ale cercetării matematice autohtone. Mari matematicieni ai secolului trecut precum Dimitrie Pompeiu, Traian Lalescu, Alexandru Froda, Grigore C. Moisil, Miron Nicolescu au beneficiat de competența profesorului Marcus, cărora le-a editat și îngrijit opera științifică.^[9] Dintre profesorii săi, a fost apropiat de Miron Nicolescu, Grigore C. Moisil, Gheorghe Vrănceanu, Octav Onicescu, Dan Barbilian, Simion Stoilow.

Domeniile de activitate în care s-a manifestat au fost conform propriei mărturisiri: 1) Analiza matematică, teoria măsurii, topologia. 2) Informatica teoretică (Theoretical Computer Science). 3) Lingvistica matematică și gramatici dependente de context. 4) Teoria literaturii și poetică. 5) Semiotică. 6) Antropologie culturală. 7) Istoria și filosofia științei. 8) Biologie. La toate acestea se adaugă preocuparea sa constantă și declarată pentru educație, pe toate etapele vieții ființei umane.

Profesorul Solomon Marcus este autor a numeroase studii interdisciplinare, de cărți ce privesc utilizarea matematicii în lingvistică, în analiza teatrală, în științele naturale și sociale, etc. Cărțile sale au fost traduse în multe țări ale lumii, existând versiuni în limbile franceză, engleză, rusă, germană, spaniolă, italiană, cehă, maghiară, sârbă, greacă. A publicat peste 50 de volume în România și care au fost traduse în mai multe limbi din Europa și nu numai, și aproximativ 400 de articole în reviste științifice sau de specialitate. Opera sa a fost citată de peste 1.000 de autori. Din 1993, devine membru corespondent al Academiei Române, iar din anul 2001 devine membru titular al Academiei Române.^[10] A fost conducător de doctorat la 24 de absolvenți, unii din ei la rândul lor conducând doctorate. A facilitat foștilor studenți sau colaboratorilor săi publicarea în reviste academice a acelor rezultate care merită să fie cunoscute prin valoarea și noutatea soluțiilor lor, astfel că mulți dintre ei au debutat pe când erau studenți.

Pe parcursul vieții sale a fost membru în conducerea a numeroase reviste de specialitate din străinătate din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii matematice, teoriei literaturii, ș.a. La academie a fost membru în Comitetul editorial al "Procedings of the Romanian Academy:A", în colectivul editorial al Editurii Academiei Române și în Consiliul editorial al revistei Academica. A fost profesor invitat la universități de prestigiu pentru a ține cursuri sau numai conferințe, numărul universităților depășind cifra de 100. La congrese de semiotică sau de lingvistică matematică a condus secțiuni și a fost raportor de ședință la peste 100 de întâlniri internaționale. Vreme de 10 ani a fost vicepreședinte al Asociației Internaționale de Semiotică (1989-1999). I-au acordat titlul de doctor Honoris Causa universitățile din Bacău, Constanța, Timișoara, Craiova și Petroșani.

După 1989 renunță la obligațiile universitare de la Facultatea de matematică-informatică a Universității din București, după 42 de ani desfășurați acolo, conducând în continuare doctorate, și precum unul din mentorii săi, Grigore C. Moisil, va fi prezent la manifestări din cele mai diverse ale preocupărilor sale în universități, școli, manifestări academice, prezențe la radio și televiziune, tabere școlare, varii conferințe, etc, militând pentru schimbarea învățământului românesc, prin trecerea de la forma pasivă, de memorare la una activă, în care elevul sau studentul să își pună și să pună întrebări, militând pentru adaptarea programelor și manualelor școlare la timpurile noastre.

Este prezent în marile enciclopedii ca autoritate în lingvistica matematică, existând gramatici contextuale care îi poartă numele (Marcus Contextual Grammars). A colaborat cu foarte mulți matematicieni români și străini în studiile publicate, având o lucrare elaborată cu cunoscutul matematician maghiar Paul Erdös, fiind singurul dintre români care a colaborat cu acesta (are numărul Erdös egal cu 1).

O bibliografie a operei sale este disponibilă la adresa www.imar.ro/~smarcus și alta la http://funinf.cs.unibuc.ro/~marcus Arhivat în 22 mai 2010, la Wayback Machine..

Intervențiile sale scrise sau orale sunt preluate în volume de editura Spandugino, în seriile Răni deschise, respectiv Nevoia de oameni, tipărite în condiții grafice deosebite pe hârtie tip biblie culoare ivoire de 50 de g/mp.

A fost fratele lui Marius Mircu și al lui Marcel Marcian, primul din ei fiind un prolific jurnalist și romancier, membru din ilegalitate al partidului comunist, necontaminându-și fratele mai mic cu doctrina acestuia, de a cărei structură falimentară s-a convins nu foarte târziu.^[11] Printre multe sale lucrări, menționăm romanul Croitorul din Back, cu date biografice care privesc familia sa și orașul Bacău, precum și volume de reportaje care privesc progromurile din Bucovina și Moldova pe timpul ultimei conflagrații mondiale.

A fost căsătorit cu profesoara universitară de la Facultatea de Litere Paula Diaconescu.

A fost membru al elitistului și influentului Club de la Roma și a participat la lucrările Federației Mondiale pentru Studiul Viitorului.

Înainte de 1989 a primit doar premiile Academiei pentru cărțile sale, iar după acea dată, a primit mai multe premii, a fost declarat cetățean de onoare (preponderent acestea evenimente au venit din Moldova) și a fost încununat cu titlul de Doctor Honoris Causa la unele universități autohtone (vezi paragrafele Onoruri și Premii literare și științifice), din care doar una singură provine din topul universităților din țară. Majestatea sa Regele Mihai I i-a conferit nou creatul ordin Nihil Sine Deo.

Din anul 2014 se desfășoară la Bacău două concursuri care îi poartă numele. unul interdisciplinar (de literatură și de matematică) și altul de literatură română.

Solomon Marcus a murit joi, 17 martie 2016, la Spitalul Fundeni din București.^[12] A fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul evreiesc Filantropia din București în data de 20 martie 2016.

Volume individuale / co-autor

Analiză matematică. vol.I. Ed. Didactică și Pedagogică București, ed. I. 1962, 735 p., 2nd Edition 1963. 3rd edition 1966, 768 p., 4th edition 1971, 785 p., 5th Edition 1980, 790 p. (în colab. cu Miron Nicolescu și Nicolae Dinculeanu).
Lingvistica matematică. Modele matematice în lingvistică. Ed. Didactică și Pedagogică. București, 1963, 220 p.
Gramatici și automate finite. Ed. Academiei, București 1964, 256 p.
Lingvistica matematică (a doua ediție, revizuită și completată cu patru capitole noi). Ed Didactică și Pedagogică, București, 1966, 254p
Introducere în lingvistica matematică. Ed Științifică, București, 1966, 336 p (în colaborare cu Edmond Nicolau și Sorin Stati)
Notiuni de analiza matematică. Originea, evoluția și semnificația lor. Ed. Știintifică, București, 1967, 237 p.
Limbaj, logică, filozofie. Ed. Știintifică, București,1968, 261 p (în colaborare cu Al. Boboc, Gh Enescu, C. Popa și S. Stati).
Analiză matematică, vol.II, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1st ed 1966; 2nd ed 1971; 3rd ed. 1980; 414 p. (în colab. cu Miron Nicolescu și N. Dinculeanu)
Poetica matematică. Ed. Academiei, București, 1970, 400 p.
Din gândirea matematică românească. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975, 224 p.
Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică. Ed. Academiei, București. 1975. 268 p.(co-autor)
Metode distribuționale algebrice în lingvistică. Ed. Academiei, București, 1977, 256 p. (co-autor).
Semne despre semne. Ed. Stiințifică și Enciclopedică, București, 1979, 112 p.
Metode matematice în problematica dezvoltării. Ed. Academiei, București, 1982, 198 p. (co-autor Mircea Malita)
Gândirea algoritmică. Ed. Tehnică, București, 1982, 131 p.
Semiotica matematică a artelor vizuale. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982, 410 p. (coordonator și co-autor)
Simion Stoilow. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, 315 p. (în colab. cu Cabiria Andreian Cazacu)
Paradoxul. Ed. Albatros, București, 1984, 183 p.
Timpul. Ed. Albatros, București, 1985, 386 p.
Arta și știința. Ed. Eminescu, București, 1986, 332 p.
Analiza matematică. vol. II Univ. București, 1986, 477 p. (co-autor)
Șocul matematicii. Ed. Albatros, București, 1987, 366 p.
Moduri de gândire. Colecția "Știința pentru toți", Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1987, 110 p.
Provocarea științei. Seria "Idei contemporane", Ed. Politică, București, 1988, 470 p.
Invenție și descoperire. Ed. Cartea Românească, 1989, 296 p.
Analiză matematică. Materiale pentru perfecționarea profesorilor de liceu III. Universitatea din București, Facultatea de Matematică, București, 1989, 319 p.(co-autor)
Dicționar de Analiză Matematică. Editura Științifică și Enciclopedică București, 1989 (co-autor).
Controverse în știință și inginerie. Ed. Tehnică, București, 1991, 248 p.
Jocul ca libertate. Editura Scripta, 2003, 288 p.
Intâlnirea Extremelor. Scriitori în Orizontul Științei. Editura Paralela 45, 2005, 308 p.
Educația în spectacol. Editura Spandugino, 2011, 176 p.
Răni deschise, Editura Spandugino, București, 2012^[13] : vol. I - (2011, 1249 p.); vol. 2 - Cultura sub dictatura (2012, 1084 p.); vol. 3 - Depun marturie (2013, 608 p.); vol. 4 - Dezmeticindu-ne (2015, 1028 p.); vol. 5 - Focul si oglinda (2015, 709 p.); vol. 6
Limba romana - intre infern si paradis. Editura Spandugino, 2015, 80 p.
Zece nevoi umane. Editura Spandugino, 2015, 137 p.
Singuratatea matematicianului. Editura Spandugino, 2015, 89 p.
Nevoia de oameni, volumul 1. Editura Spandugino, 2015, 914 p.
Paradigme universale. Ediție integrală, Editura Paralela 45, Pitești, 2016^[14], 1104 p.

Articole în limba engleză

Mathematics and Poetry: Discrepancies within Similarities, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1998)
Reading Numbers as a Metaphor of the Universe, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1999)
The Art-Science Marriage, From Quarrel to Understanding, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1999)
The Theater of Mathematics and the Mathematics of the Theater, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1999)

Varia (coordonator, prefațator, traducător)

Dimitrie Pompeiu, Opera matematică. Editura Academiei, București, 1959 (editor și studiu introductiv).
W. Ross-Ashby, Introducere în cibernetică. București, Editura Tehnică, 1971 (traducător)
Honolulu - de W Somerset Maugham. București, Editura Univers, Colecția Globus, 1974, 295 p. (traducător)
Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică. Editura Academiei, București, 1975. (editor și studiu introductiv).
Metode distributionale-algebrice în lingvistică. Editura Academiei, București, 1977 (editor și studiu introductiv).
La semiotique formelle du folklore. Approche linguistico-mathematique. Ed.Klincksieck, Paris - Editura Academiei, București, 1978 (editor și studiu introductiv).
Contextual Ambiguities in Natural and in Artificial Languages, vol.1, Communication and Cognition, Ghent, Belgium, 1981 (prefațator și coordonator).
Metode matematice în problematica dezvoltării. Editura Academiei, București, 1982 (editor și studiu introductiv).
Semiotica matematică a artelor vizuale. Editura științifică și enciclopedică, București, 1982 (editor și studiu introductiv).
Proceedings of the Symposium on Algebraic Linguistics held 10-12 February 1970, Smolenice. Publishing House, Slovak Academy of Science, Bratislava, 1973 (in colaborare cu Jan Horecky si Laszlo Kalmar).
Poetics and Mathematics. Special issue of the journal POETICS, Mouton,The Hague, no.10, 1974 (editor și coordonator).
The formal study of drama. Special issue of the journal POETICS, North Holland, Amsterdam, vol.6, no.3/4, 1977 (editor).
Theorie et pratique de la reception. Special issue of the journal "Degres", Brussels, 1981 (în colaborare cu I.Coteanu, P.Miclău și R.Munteanu).
Semiotique roumaine. Tipografia Universității din București, 1981(în colaborare cu P.Miclău).
Contextual Ambiguities in Natural and in Artificial Languages, vol.II, "Communication and Cognition", Ghent, Belgium, 1983 (prefatator si coordonator).
The Formal Study of Drama, II. Special issue of the journal POETICS, Amsterdam, vol.13, no.1/2, 1984 (editor si coordonator).
Semnificație și comunicare în lumea contemporană. Editura Politică, București, 1985 (prefațator și antologator).
Modele matematice si semiotice ale dezvoltarii sociale. Editura Academiei, București, 1986 (prefațator și coordonator).
Gr.C.Moisil, Opera matematică, vol.1, Editura Academiei, București, 1976 (editor și studiu introductiv).
Gr.C.Moisil, Opera matematică, vol.II, Editura Academiei, București, 1980 (editor și studiu introductiv).
Miron Nicolescu, Opera matematică. Funcții poliarmonice. Editura Academiei, București, 1980 (editor și studiu introductiv).
Gr.C.Moisil, Opera matematică, vol.III, Editura Academiei, București, 1992 (editor și studiu introductiv).
Miron Nicolescu, Opera matematică. Ecuatii eliptice si parabolice. Editura Academiei, București, 1992 (editor și studiu introductiv).
Alexandru Froda, Opera matematică, vol.1. Editura Academiei Române, București, 2003 (editor si studiu introductiv).
Alexandru Froda, Opera matematică, vol.II. Editura Academiei Române, București, 2004 (editor și prefațator).
In colaborare cu Afrodita Iorgulescu, Sergiu Rudeanu, Dragoș Vaida: Moisil's Centennial. Fifty years of Computer Science in Romania. Publishing House of the Romanian Academy, Bucharest, 2007.
Inapoi la argument (audiobook) - cu Horia-Roman Patapievici. București, Editura Humanitas Multimedia. Durata totală: 0:50:29
Intâlniri cu Solomon Marcus (2 vol.) - volum omagial. Editura Spandugino, 2010, 1848 p.

Ediții în limbi străine

Introduction mathematique a la linguistique structurelle. Dunod, Paris, 1967, XII + 282 p.
Algebraic Linguistics; Analytical Models. Academic Press, New York, 1967, XIV + 254 p.
Algebraicke modely jazyka. Ed. Academia, Prague, 1969, 289 p.
Teoretiko-mnozestvennye modeli jazykov. Ed. Nauka, Moscova, 1970, 332 p. (translation of the first five chapters of the book 10 and of the last chapter of the book 9).
Introduzione alla linguistica matematica. Casa editrice Riccardo Patron, Bologna, 1970, 448 p. (in collab. with E. Nicolau and S. Stati).
Mathematische Poetik. Ed. Academiei, București-Athenaum Verlag, Frankfurt am Main, 1973, 437 p.
Matematicka Poetika. Ed. Nolit, Belgrad, 1974, 337 p.
Matematicka analyza ctena podruhe. Ed. Academia, Prague, 1976, 234 p.
A nyelvi szépség matematikája. Ed. Gondolat, Budapesta, 1977, 400 p.
La semiotique formelle du folklore. Approche linguistico-mathematique. Ed. Klincksieck, Paris - Ed. Academiei, București, 1978, 309 p.
Introduccion en la linguistica matematica. Ed. Teide. Barcelona, 1978, 386 p. (revised and completed Spanish translation of the book 5).
Contextual ambiguities in natural & artificial languages. Vol. 1, Ed. Communication and Cognition, Ghent, Belgium, 1981, 138 p.
Snmeia gia ta snmeia. Ed. Pneumatikos, Atena, 1981, 119 p.
To Paradocso. Ed. Pneumatikos, Atena, 1986, 126 p.
Language, Logic, Cognition and Communication; A Semiotic, Computational and Historical Approach. Report 9/96. Grup de Recerca en Linguistica Matematica i Enginyeria del Llenguatge. Reports Universitat Rovira i Virgili, Tarragona, Spain, 1996, 184 p.
Mathematics in Romania. Baia Mare, CUB Press 22, 2004, 84 p.
Words and languages everywhere, Polimetrica, International Scientific Publisher, 2007, 542 p.

Premii literare și științifice

Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române (1964).
Premiul "Gh. Lazăr" al Academiei Române (1967).
Marele Premiu al Academiei Orient-Occident, Curtea de Argeș, 2003.
Premiul revistei Cuvântul pe anul 2007 pentru eseu și critică literară.
Marele Premiu "George Bacovia" acordat la Gala Premiilor Ateneu, Bacău, 2011.
Diploma de excelență și Premiul Centrului de cultură "George Apostu", Bacău, 2011.
Premiul de Excelență pentru întreaga activitate decernat la Gala "Comunicații mobile", ediția a IX-a, 2012.
Premiul special la Gala "Oamenii Timpului", Iași, 2015.
Laureat la capitolul Cariere "pentru că este cel mai iubit dintre academicieni", la Gala revistei Foreign Policy, București, 2016.
Premiu al Fundației Templeton (USA).

Onoruri

Membru al Clubului de la Roma.
A fost decorat de Majestatea sa Regele Mihai I cu decorația Nihil Sine Deo (2011).
În 2000, i s-a conferit Ordinul Național Serviciul Credincios in grad de Comandor,
În 2011, Ordinul Național Serviciul Credincios in grad de Mare Ofițer.
În 2015, Ordinul național „Steaua României” în grad de Cavaler.
Academicianul Solomon Marcus a fost înmormântat cu onoruri militare^[15].
Cetățean de onoare al municipiilor Iași, Botoșani, Bacău.
Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova (1999), al Universității "Vasile Alecsandri" din Bacău (2003), al Universității din Petroșani (2003), al Universității "Ovidius" din Constanța (2005), al Universității de vest Timișoara (2009), al Universității "Apollonia" din Iași (2013), al Universității "Agora" din Oradea (2015).

Note

^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Genealogia matematicienilor
^ Autoritatea BnF, accesat în 31 decembrie 2019
^ ^a ^b Alina Neagu[*] (17 martie 2016), Academicianul Solomon Marcus a murit, HotNews.ro
^ Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022
^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 7 octombrie 2008. Accesat în 24 mai 2011.
^ ^a ^b Editura Spandugino. „Autori > Solomon Marcus”. Accesat în 17 martie 2016.
^ Librarii online - Comanda Carti de citit și Manuale Digitale (PDF), romaniaculturala.ro ^{[nefuncțională – arhivă]}
^ ^a ^b ^c „INTERVIU Solomon Marcus, academician: „Până la 20 de ani, am purtat numai hainele fraților mei"”.
^ Avram, Sorin; Bădescu, Emanuel; Român, Cristian (2017). 100 de inovatori români. Institutul Cultural Român. p. 193.
^ Academia Română - membri titulari
^ „Cuvinte și limbaje - Fundatia România Literara”. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 4 aprilie 2009.
^ A murit Solomon Marcus, Ziare.com, 24 octombrie 2022
^ Cititor de serviciu: Matematicianul care știe cum se câștigă la loto, 9 august 2012, Alex. Ștefănescu, Evenimentul zilei, accesat la 9 august 2012
^ Jocul cel mare“ și joaca creatoare: explorarea paradigmelor și autobiografia intelectuală la Solomon Marcus - Eseu - Observatorcultural.ro, Cătălin Mamali, Observator cultural, accesat la 1 iunie 2013
^ Ce spunea despre scoala romaneasca [1] Accesat: 17 martie 2016

Legături externe

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M
Lista publicațiilor, la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române
Cel care știe totul și încă ceva pe deasupra Arhivat în 3 aprilie 2016, la Wayback Machine., Mihai Zamfir, România literară, 30/03/2005 - 05/04/2005
Metafora matematică Arhivat în 3 aprilie 2016, la Wayback Machine., Sorin Lavric, România literară, 02/06/2006 - 09/06/2006
Poezia matematicii, Adrian Niță^{[nefuncțională – arhivă]}, Altitudini, nr. 5, iulie 2006, p. 27
Cuvinte și limbaje Arhivat în 3 aprilie 2016, la Wayback Machine., Gina Sebastian Alcalay, România literară, 29/02/2008 - 06/03/2008
Singurătatea matematicianului în colecția Palimpsest, pe LiterNet,
Unicitatea matematicianului, Adrian Niță^{[nefuncțională – arhivă]}, Timpul, nr. 4, 2008, p. 18
Acad. prof. dr. Solomon Marcus la 85 de ani - O viață dedicată matematicii și informaticii, Marin Vlada, Elearning, 26 februarie 2010
Solomon Marcus, între două lumi, Mihaela Iancu, Esquire, martie-aprilie 2010
Povestind matematica în vremuri schimbătoare, Bogdan Suceavă, Liternet, 6 martie 2010
Solomon Marcus – o singularitate nerezolvabilă, Liviu Ornea, Observatorul Cultural, 5 martie 2010
Despre natura timpului cu Solomon Marcus, Adrian Niță^{[nefuncțională – arhivă]}, Timpul, anul XI, nr. 135, martie 2010, p. 6.
Educatia in spectacol. Protagonist: Solomon Marcus. Premiul Lykeion al Aliantei Colegiilor Centenare, Marin Vlada, Elearning, 29 aprilie 2010
Professor Solomon Marcus’ Axioms, Sorin Istrail, 10 octombrie 2011
Discursul academicianului Solomon Marcus: "Singuratatea matematicianului" (27 martie 2008), Georgica Manole, Luceafărul, 30/03/2005 - Noiembrie 2011
Lui Solomon Marcus, cu admiratie si iubire, Marian Draghici, Viața românească, Nr. 1-2/2012
Solomon Marcus în confesiuni Arhivat în 2 aprilie 2016, la Wayback Machine., Gabriel Dimisianu, România literară, 03/10/2014 - 09/10/2014
Solomon Marcus - O legenda din secolul al XX-lea, Viața românească, Nr. 1-2/2015
Solomon Marcus 90, Viața românească, Nr. 3-4/2015
2 X SINGURĂTATE = SOLOMON MARCUS, Nicoleta Dabija, Viața românească, Nr. 5-6/2015
Sesiune omagială Solomon Marcus
Academicianul Solomon Marcus la începutul unei noi primăveri – aniversarea a 90 de ani, Academica, 2015
Înțelepciunile lui Solomon Revista Sinteza, 2015
La o despărțire, Tudor Calin Zarojanu, Contributors, 17 martie 2016
A iubit lumea: In memoriam Solomon Marcus (1925-2016), Vladimir Tismaneanu, Contributors, 17 martie 2016
Solomon Marcus (1 martie 1925 - 17 martie 2016) - paradigma luminii, Mina Maria Rusu, Cotidianul, 18 martie 2016
Solomon Marcus. Poetul matematicii a plecat dintre noi, Carmen Anghel, Evenimentul Zilei, 18 martie 2016
Elogiu (și elegie) pentru Solomon Marcus, Mircea Martin, Observatorul Cultural, 23 martie 2016
Singurătatea lui Solomon Marcus, Sorin Alexandrescu, Observatorul Cultural, 25 martie 2016
Interdisciplinaritatea gândită și practicată, Catalin Mamali, Observatorul Cultural, 25 martie 2016
In memoriam. SOLOMON MARCUS, Mihai Nadin, QMagazine, 12 aprilie 2016
In memoriam. Solomon Marcus, , Acad. Ionel-Valentin Vlad, Academica, nr. 2-3, feb.-mar. 2016.

Ecouri

Miron Nicolescu (Preface to the book): "Autorul lucrarii [...] este un matematician de un deosebit prestigiu, cunoscut tuturor specialiștilor din centrele știintifice de la noi și din afară, dublat de un lingvist situat la frontiera dintre matematică și lingvistică. [...] Spirit critic, înzestrat cu o mare putere de analiză, dar și de sinteză, profesorul S.M. a fost condus in mod natural la întocmirea lucrării de mai sus, care constituie o adevarată operă de cercetare. [...] Lectura lucrării lui S.M. a constituit pentru mine o înaltă desfătare, grație stilului său cald, direct, simplu, stil de adevărat povestitor, care știe să conducă cititorul chiar pe drumurile mai dificile ale unor dezvoltări cu caracter tehnic [...]. Prin cartea sa, prima de acest gen scrisă în țara noastră, prof.S.M. aduce un insign serviciu științei și culturii românești"

(Din gândirea matematică românească", Editura științifică și enciclopedică, București, 1975)

Alexandru Ivasiuc (Eseuri, România literară, 25 XII 1975, p.5): "Din gândirea matematică românească" nu este o lucrare de istorie a severei discipline în țara noastră, nu este o expunere de biografii și nici o listă de cărți și articole de specialitate. Ea este opera unui moralist și, de când există lumea moraliștilor, s-au etalat tristețile prin portrete [...]. Profesorul Solomon Marcus îi prezintă pe toți aceștia în portrete memorabile, ca oameni vii sau ca purtători de operă. Spațiul nu-mi permite să citez admirabilele pagini dedicate aparițiilor lui Dan Barbilian la catedră și pasiunii sale care pretindea și unui om venit în sală ca să se încălzească să știe ce este un grup"

Mircea Mihăieș (Viața studențească anul 30, nr.20 (1148), 20 mai 1987, p.8): "S.M. reprezintă la noi un avatar târziu al enciclopedismului. Cărțile sale, sinteze pe teme date (Paradoxul, Timpul) ori pe teme împerechiate (Modele algebrice ale limbii, Matematica frumuseții limbii, Poetica matematică [...]) sunt, în felul lor, secvențe dintr-un imaginabil, în acest secol, one man show. [...] Viziunea totalizantă, asupra unui subiect, dar și asupra lumii, conceperea cărții ca loc geometric al celor mai de neînchipuit tendințe ale spiritului devin, în acest caz, aproape o obligație profesională. S.M. face din ea chiar ceva mai mult: o artă care urmează a-și găsi știința. Și, cine știe, conștiința de sine"

‎

[d09ccf7a6da8de517ea53d78bd164eb7-1] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h Genealogia matematicienilor

[14d2d3ed4ac46773bf1a7600a776f9b3-2] Autoritatea BnF, accesat în 31 decembrie 2019

[fe7f034e9d87428dc5f03006870bd575-3] Alina Neagu[*] (17 martie 2016), Academicianul Solomon Marcus a murit, HotNews.ro

[8acaf22c0f06126d2fd9bcef6a59822b-4] Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022

[5] „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 7 octombrie 2008. Accesat în 24 mai 2011.

[:0-6] Editura Spandugino. „Autori > Solomon Marcus”. Accesat în 17 martie 2016.

[7] Librarii online - Comanda Carti de citit și Manuale Digitale (PDF), romaniaculturala.ro ^{[nefuncțională – arhivă]}

[:1-8] „INTERVIU Solomon Marcus, academician: „Până la 20 de ani, am purtat numai hainele fraților mei"”.

[9] Avram, Sorin; Bădescu, Emanuel; Român, Cristian (2017). 100 de inovatori români. Institutul Cultural Român. p. 193.

[acad-10] Academia Română - membri titulari

[11] „Cuvinte și limbaje - Fundatia România Literara”. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 4 aprilie 2009.

[12] A murit Solomon Marcus, Ziare.com, 24 octombrie 2022

[rd2012-08-09-13] Cititor de serviciu: Matematicianul care știe cum se câștigă la loto, 9 august 2012, Alex. Ștefănescu, Evenimentul zilei, accesat la 9 august 2012

[pu2013-06-01-14] Jocul cel mare“ și joaca creatoare: explorarea paradigmelor și autobiografia intelectuală la Solomon Marcus - Eseu - Observatorcultural.ro, Cătălin Mamali, Observator cultural, accesat la 1 iunie 2013

[15] Ce spunea despre scoala romaneasca [1] Accesat: 17 martie 2016

[2]

[3]

[4]

[1]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]