Gheorghe Vrănceanu

matematician român
Gheorghe Vrănceanu
Gheorghe Vrănceanu.jpg
Date personale
Născut30 iunie 1900
Valea Hogei, România
Decedat27 aprilie 1979, (79 de ani)
București, Republica Socialistă România
ÎnmormântatCimitirul Bellu[1] Modificați la Wikidata
NaționalitateRomână
CetățenieFlag of Romania (1965–1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
topolog[*]
profesor universitar[*]
geometrician[*] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăRomânia
DomeniuMatematică
InstituțieUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Alma MaterUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași[2]
Universitatea Sapienza din Roma[2]
Universitatea Georg-August din Göttingen[2]
Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui[2][3]  Modificați la Wikidata
SocietățiAcademia Română Academia de Științe din România
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
Logo of the Romanian Academy of Sciences.jpg Membru al Academiei de Științe din România

Gheorghe Vrănceanu (30 iunie 1900, satul Valea Hogei, județul antebelic Vaslui, astăzi județul Bacău - 27 aprilie 1979, București) a fost un matematician român, membru al Academiei Române și profesor universitar.

A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935[4].

BiografieModificare

Născut într-o familie modestă de țărani, urmează școala primară în satul natal, unde este remarcat de învățător, la a cărui insistență este trimis la liceul de la Vaslui. Matematica predată de Nicolae Abramescu îi stârnește interesul. Obține o bursă Adamachi la Facultatea de Științe în cadrul Universității din Iași, unde se înscrie la secția Matematică. Aici are ca profesori pe: Alexandru Myller, Vera Myller, Simion Sanielevici, Victor Vâlcovici, Simion Stoilow, care îi remarcă valoarea, astfel că încă din timpul facultății este numit preparator, iar după trecerea licenței este trimis la Roma pentru doctorat.

Activitate științificăModificare

Opera sa matematică însumează peste trei sute de memorii, lucrări și articole publicate în reviste de mare circulație și cuprinde toate ramurile geometriei moderne, de la teoria clasică a suprafețelor, la noțiunea de spațiu fibrat, la care a descoperit domenii noi, a creat modele eficiente și a rezolvat probleme importante.

S-a ocupat de: spații neolonome, calculul diferențial absolut al congruențelor, mecanică analitică, geometrizarea ecuațiilor cu derivate parțiale de ordinul al doilea, teoria unitară neolonomă, spații cu conexiune conformă, spații parțial proiective, grupuri Lie, geometrie globală, grupuri de mișcări ale spațiilor cu dimensiune afină, spații cu conexiune local euclidiană, tensori armonici, spații Riemann cu conexiune constantă, curbura unei varietăți diferențiabile, scufundarea spațiilor curbe în spațiul euclidian, subvarietăți pe sferă, metoda de echivalență, spații cu conexiune neliniară și geometrizarea sistemelor mecanice.

Rezultatele sale au influențat opera unor matematicieni ca: T. Y. Thomas, V. V. Wagner, K. Yano, A. G. Walker, K. Nomizu, S. Kobayashi.

DistincțiiModificare

În iunie 1969 i s-a conferit titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățământului și culturii din patria noastră”.[5]

NoteModificare

  1. ^ Find a Grave 
  2. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive 
  3. ^ http://www.bjvaslui.ro/portal/?l=rou&s=1&a=Vranceanu_Gheorghe  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.1
  5. ^ Decretul nr. 493 din 26 iunie 1969 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învățămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie, Ziua învățătorului, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 14 iulie 1969.

BibliografieModificare

Legături externeModificare