Deschide meniul principal
St. Gallen
—  comună a Elveției, capitală de canton al Elveției[*], oraș universitar[*] și oraș în Elveția[*]  —
St. Gallen
St. Gallen
Stemă
Stemă
St. Gallen (Elveția)
Poziția geografică în Elveția
Coordonate: 47°25′24″N 9°22′38″E

ȚarăFlag of Switzerland.svg Elveția
Constituency of the canton of St. Gallen[*] St. Gallen Constituency[*][[St. Gallen Constituency (district in Switzerland)|​]]
CantonFlag of Canton of Sankt Gallen.svg Cantonul St. Gallen
Atestareanii 720 e.n. Modificați la Wikidata
Numit dupăSfântul Gallus

Guvernare
 - PrimarThomas Scheitlin[*][1] (FDP.The Liberals[*], )

Altitudine675 m.d.m.

Populație (2016)
 - Total75.481 locuitori

Fus orarUTC+1
Cod poștal9000
Prefix telefonic071

Localități înfrățite
 - LiberecCehia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității St. Gallen
Poziția localității St. Gallen
St. Gallen
Orașul Imperial Sankt Gallen
Reichsstadt Sankt Gallen
Abaţia Sankt Gallen – Blank.png
Stemă
Stemă
Localizare
Localizare
CapitalăSt. Gallen
Guvernare
Formă de guvernareRepublică
Istorie
Epoca istoricăEvul Mediu
Fondarea așezării612 e.n.
Obținerea statutului de oraș liber1401
Abația devine protectorat al Elveției1451
Devine asociat al Elveției1454
Pacea Westfalică1648
Anexarea Abația de către Republica Elvețiană1798
În prezent parte din
Elveția[2]

St. Gallen (germană Sankt Gallen; franceză Saint-Gall) este capitala cantonului St. Gallen din Elveția. A evoluat din mănăstirea fondată în secolul al VII-lea de Sfântul Gallus, misionar irlandez. În prezent este un oraș cosmopolit cu bune legături de transport către restul țării și Germania învecinată. Populația numără 74.867 de locuitori (noiembrie 2003).

Gustav al IV-lea Adolf, fost rege al Suediei, și-a petrecut ultimii ani din viață în St. Gallen, unde a murit în 1837.

O clădire notabilă din oraș este Abația Sankt Gallen (mănăstire benedictină), înscrisă în anul 1983 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Această mănăstire este faimoasă și pentru că aici a trăit și a murit ca martiră cuvioasa Wiborada, ucisă în 926 de maghiarii care năvăliseră în acea parte a Europei. A fost prima femeie trecută în rândul sfinților, în 1047 de Papa Clement.

Vezi șiModificare

Galerie de imaginiModificare

  1. ^ http://www.thomas-scheitlin.ch/de/persoenlich/beruf, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ ArchINFORM, accesat în