Strada pietonală Eugen Doga

stradă pietonală din Chișinău, Republica Moldova
Strada Eugen Doga

Vedere generală dinspre str. Constantin Tănase
Caracteristici
LocalitateChișinău, Republica Moldova
SectorRîșcani
Coordonate47°01′40″N 28°50′13″E ({{PAGENAME}}) / 47.02778°N 28.837°E
Începutstr. Columna
Sfârșitstr. Constantin Tănase
Lungime250 m
Importanță socială
Denumire din2015
Denumire în cinsteaEugen Doga
Note

Strada Eugen Doga (în 1997-2015 strada Alexandru Diordiță) este o stradă pietonală⁠(d) din centrul orașului Chișinău, cuprinsă între străzile Columna și Constantin Tănase.[1]

Segmentul de 250 m care leagă scuarul Catedralei de strada Constantin Tănase a apărut pe harta orașului Chișinău în primul sfert al secolului al XIX-lea, când era parte a străzii Pavlovskaia, care făcea legătură între scuar și strada Albișoara – urmând aproximativ traiectoriile străzilor contemporane Eugen Doga și Petru Rareș. După intrarea Basarabiei în componența României Mari, denumirea străzii a fost românizată – Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Până în 1940, strada a fost redenumită repetat – întâi Lascăr Catargiu, apoi Petru Rareș.[2]

La sfârșitul anilor 1940, strada a devenit parte componentă a bulevardului Țentralnîi Luci (din rusă „Raza centrală”) – actualmente despărțit în bulevardele Renașterii și Grigore Vieru. Traficul de pe bulevardul încărcat nu trecea însă pe aici, fiind redirecționat împrejur – pe străzile paralele Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și Aleksandr Pușkin (denumiri curente).[2] După obținerea independenței, strada a fost parte componentă a străzii Cosmonauților – actualmente str. Constantin Tănase. A fost redenumită în memoria politicianului Alexandru Diordița în 1997, conform Hotărârii de Guvern nr. 686 din 13 decembrie 1996 „cu privire la eternizarea memoriei dlui Alexandru Diordița”.[3] În noiembrie 2015, Consiliul municipal Chișinău a luat decizia de a redenumi strada în cinstea compozitorului Eugen Doga.[1]

Transformarea în stradă pietonală

modificare
 
Lucrări de reconstrucție a străzii, mai 2013; carosabilul era încă asfaltat

Intenția autorităților de a transforma strada în una pietonală a apărut în februarie 2013.[4] Începând cu 22 aprilie 2013, circulația automobilelor a fost interzisă, cu excepția riveranilor și vehiculelor de deservire;[5] această regulă a fost însă încălcată un timp îndelungat.[4][6][7][8] În mai 2013, s-a anunțat că un producător de bere local și-ar fi asumat cheltuielile de 5 milioane de lei pentru reamenajare.[9] Într-un final, cheltuielile au ajuns la 12 milioane de lei, agentul economic contribuind cu 3 milioane, iar restul banilor fiind alocați din bugetul municipal.[7] Lucrările de amenajare au inclus instalarea unui pavaj de granit, a unei rețele de scurgere pluvială, a unor felinare noi, cât și alte modificări cosmetice și decorative.[10] Transformarea în stradă pietonală a durat doi ani, darea în exploatare fiind amânată de mai multe ori.[7]

Inaugurarea străzii pietonale a avut loc în 2014. Presa a raportat în repetate rânduri despre calitatea proastă a pavajului de granit.[7][11]

Descriere

modificare

Strada are o lungime de 250 m și este cuprinsă între străzile Columna (în deal, de la intrarea nord-estică în parcul Catedralei) și Constantin Tănase (în vale, lângă sediul Ministerului Finanțelor), având o traiectorie rectilinie nord-estică. Este intersectată perpendicular, aproximativ la mijloc, de strada Alexandru cel Bun. Este închisă traficului rutier pe toată lungimea sa, aici fiind instituită zonă pietonală⁠(d).

Obiective

modificare

Pe această stradă sunt amplasate mai multe restaurante. În clădirea cu nr. 5 activează Centrul Cultural Evreiesc „KEDEM” (fosta sinagogă), iar vizavi, în parterul clădirii de apartamente de pe str. Alexandru cel Bun 96, este amplasată biblioteca „Ițic Mangher”, filială a Bibliotecii municipale „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”. La intersecția cu str. Constantin Tănase se află sediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova.[2]

Patru clădiri amplasate de-a lungul străzii au (sau au avut) statut de patrimoniu cultural (toate sunt amplasate pe partea impară, nord-vestică):[12]

  • str. Columna, 106: Conacul urban Catargi – monument istoric și de arhitectură de importanță națională, inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat
  • str. Alexandru cel Bun, 98 (demolată): Casă de raport – monument de arhitectură de importanță națională, inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat
  • str. Eugen Doga, 3: Case de raport cu prăvălii și ateliere – monument de arhitectură de însemnătate locală, inclus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău
  • str. Eugen Doga, 5: Clădirea fostei sinagogi – monument de arhitectură de însemnătate locală, inclus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău

De asemenea, strada oferă o perspectivă asupra Catedralei Mitropolitane, cât și asupra aleii pietonale de pe bulevardul Grigore Vieru în direcția opusă.

În 2017, de ziua orașului, în partea superioară a străzii a fost instalată o compoziție sculpturală din bronz permanentă, care reprezintă doi îndrăgostiți: un băiat și o fată.[13] În 2021 au fost amenajate 21 de locuri de comerț al obiectelor de artizanat și suvenirelor, ca extensie a spațiului amenajat pentru aceeași activitate de-a lungul străzii învecinate Columna.[14][15]

  1. ^ a b „Două străzi din Chișinău vor purta numele compozitorului Eugen Doga și a jurnalistului Constantin Tănase”. Primăria municipiului Chișinău. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b c Kudreavțeva, Elena (). „Между банком и собором” [Între bancă și catedrală]. free-time.md (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Hotărâre Nr. 686 din 13-12-1996 cu privire la eternizarea memoriei dlui Alexandru DIORDIȚA”. Guvernul Republicii Moldova. . Accesat în . 
  4. ^ a b „Strada Diordița din Chișinău este pietonală doar pe hârtie”. Timpul. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Экскурсии по улицам Кишинёва: Александру Диордицэ” [Excursii pe străzile Chișinăului: Alexandru Diordiță] (în rusă). Locals.md. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Ciocan, Iulian (). „Stradă pietonală sau parcare?”. Radio Europa Liberă. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ a b c d Severin, Diana (). „Pietonala lui Chirtoacă. A rezistat doar 5 din 100 de ani”. Ziarul de gardă. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Диордица-вечная парковка? Декоративные камни не спасли пешеходную улицу от автомобилей” [Diordița – parcare veșnică? Pietrele decorative nu au salvat strada pietonală de automobile] (în rusă). Argumentî i faktî. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Проект пешеходной улицы в центре Кишинёва” [Proiectul străzii pietonale din centrul Chișinăului] (în rusă). Locals.md. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Strada Pietonală din Chișinău: Între realitate și proiectul planificat de Primărie”. Diez. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Брусчатка разочарований” [Pavajul dezamăgirilor] (în rusă). Argumentî i faktî. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Fragment al hărții Centrului istoric al Chișinăului, monument.sit.md. Accesat la 11 mai 2022.
  13. ^ „Doua sculpturi mai putin obisnuite au aparut pe strada pietonala, de ziua Chisinaului: "Suntem obligati sa facem ceva pentru oras". Pro TV. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Strada pietonală „Eugen Doga", transformată în spațiu pentru vânzarea obiectelor de artizanat și suvenire”. Unimedia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Un spațiu destinat comercializării obiectelor meșteșugărești din centrul Capitalei, amenajat pe strada pietonală „Eugen Doga". Ziarul de gardă. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare